arhitext: Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească. Între 24 aprilie şi 24 mai 2015 la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Irina Nicolau

Cine nu a auzit de Hanul lui Manuc sau de Muzeul Zambaccian, de Ion Vodă cel Viteaz, de Ana Aslan, de Theodor Aman, de Garabet Ibrăileanu, de Spiru Haret, de Mihail Jora, de Anda Călugăreanu, de David Ohanesian sau de Harry Tavitian?

Ce justifică alăturarea lor în aceeaşi frază? Rădăcinile vechi armeneşti.

De la poalele Muntelui Ararat, aflat astăzi pe teritoriul Turciei, până pe „uliţa armenească”, prezentă încă în spaţiul sau doar în memoria afectivă a multor târguri şi oraşe din România, armenii au bătut drumuri întortocheate, au pătimit şi au construit mult.

Biserica Armenească, oraşele Gherla şi Dumbrăveni, bisericile de piatră ale Sucevei, minunate construcţii arhitecturale în oraşele Moldovei, ale Transilvaniei, din Bucureşti, Brăila sau Constanţa sunt doar câteva dintre urmele lăsate de prezenţa armenilor printre noi, atestată încă din vremea formării principatelor româneşti. Armenii au dat României, de-a lungul timpului, personalităţi de seamă, şi multe dintre ele ne marchează viaţa publică contemporană.

Nu mulţi ajungem să îi întâlnim şi foarte puţini reuşim să îi cunoaştem şi să înţelegem ce defineşte comunităţile de armeni din România. Comunităţi puternice şi active, în continuă mişcare, asumându-şi plenar o identitate istorică şi culturală clară, vie şi răspicat afirmată în pofida vicisitudinilor unei istorii puţin îngăduitoare cu această etnie.

Printre cele mai interesante culturi-diasporă din Europa, îmbinând valorile culturale ale Orientului cu cele ale Occidentului, armenii au dus cu ei, oriunde au ajuns, credinţa creştină, negoţul, arta ţesutului covoarelor, secretul prelucrării pieilor de capră (cordovan), ghiudemul şi pastrama, dar şi lavashul sau supa de urechiuşe. Armenii poartă cu ei şi răni deschise de o istorie care le-a fost ostilă şi care i-a mânat, secole de-a rândul, să pribegească în lumea largă. Cea mai dureroasă dintre ele este legată de masacrele din 1915, comemorate în acest an, la 24 aprilie.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă propune o incursiune în intimitatea culturală a armenilor de pe teritoriul României, printr-o serie de evenimente subsumate acestei comemorări:

1. Vernisajul expoziţiei Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească, cu participarea fotojurnalistei Andreea Tănase / Sala Irina Nicolau, vineri, 24 aprilie, ora 16.30.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 24 aprilie – 24 mai 2015, de marţi până duminică, orele 10 – 18.

2. Concert: recital al artistului armean Artur Shahnazarian / Studioul Horia Bernea, vineri, 24 aprilie, ora 17.30.

Născut în anul 1958, în Armenia, Artur Shahnazarian este absolvent al Facultăţii de Compoziţie, Dirijat şi Muzicologie a Conservatorului de Stat din Erevan şi membru în comitetul director al Uniunii Compozitorilor din Armenia. A cules numeroase mostre de folclor armean şi, cu sprijinul Cultural Renaissance şi lucrând cu mai mulţi artişti, a înregistrat Fondul de Aur al muzicii monodice populare şi bisericeşti din Armenia (350 de cântece populare, 80 de melodii instrumentale, 80 de cântece bisericeşti). A susţinut concerte-prelegeri în România, Ungaria, SUA, Franţa, Germania, Danemarca şi Norvegia. A publicat multe lucrări ştiinţifice despre notaţia muzicală armenească din perioada medievală – sistemul khaz, culturologie, etnologie, folclor şi educaţie. Printre compoziţiile sale muzicale se regăsesc aranjamente muzicale pentru voce, poemul muzical pentru voce Zanghi, compoziţii pentru pian şi voce, cantata pe motive medievale armeneşti, ritualul precreştin Navasard pentru orchestră şi voce, lucrări pentru pian, muzică corală pe motivele poemului lui Grigor Narekatsi, compoziţii pentru orchestră de coarde, cvintetul cu pian, sextetul cu pian, opera-balet David din Sasun, diverse compoziţii pentru cor. Este unul dintre cei mai buni cunoscători ai vieţii şi activităţii lui Komitas (pe numele său laic Şogomon Şogomonian), cleric, etnomuzicolog, compozitor, aranjor şi interpret care a trăit între 1869 - 1935 şi este considerat îndeobşte fondatorul şcolii naţionale de muzică armeană.

3. Lansarea albumului de fotografie Armenians in Romania. The Stories of the People Close to Us de Andreea Tănase / Clubul Ţăranului, vineri, 8 mai, ora 18.

4. Proiecţie de film: Armenopolis, suflet armenesc, regizor Florin Kevorkian / Studioul Horia Bernea, vineri, 8 mai, ora 19.

5. Bazar armenesc şi expoziţia de fotografie Educaţia armenească occidentală / în curtea interioară, în perioada 22 - 24 mai, orele 10 – 18.

6. Atelier de caligrafie armeană pentru copii şi tineri / Şcoala Satului, sâmbătă, 23 mai, ora 11.

7. Proiecţie de film: Armenia – The Land of Noah şi From Ararat to Europe / Studioul Horia Bernea, sâmbătă, 23 mai, ora 12.

Parteneri:

Uniunea Armenilor din România

Ambasada Armeniei în România

Asociaţia Muzeul Armean

Arhiepiscopia Bisericii Armene în România

Parohia Armeano-Catolică Gherla

joi, 23 aprilie 2015

Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească. Între 24 aprilie şi 24 mai 2015 la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Irina Nicolau

Niciun comentariu: