Finalul proiectului ”Spaţii Urbane în Acţiune” – lansare de carte şi film documentar – joi, 26 noiembrie, ora 18:00 la tranzit.ro

Bucureşti, 26 noiembrie 2015

Asociaţia Komunitas şi studioBASAR vă invită joi, 26 noiembrie, începând cu ora 18:00, la evenimentul de lansare a publicaţiei ”Spaţii Urbane în Acţiune. Activare comunitară în cartierele de blocuri din Bucureşti” şi de prezentare a filmului documentar care marchează finalul proiectului ”Spaţii Urbane în Acţiune”, derulat în perioada 01.05.2014 – 30.11.2015.

Evenimentul se va desfăşura la sediul tranzit.ro (Bucureşti, Str. Gazelei nr. 44, sector 4), într-un cadru interactiv, bazat pe dialog şi promovarea ideilor şi iniţiativelor legate de activarea spaţiilor urbane, educaţie urbană şi implicare cetăţenească.

Publicaţia ”Spaţii Urbane în Acţiune. Activare comunitară în cartierele de blocuri din Bucureşti” cuprinde descrierea etapelor proiectului, articole de Ştefan Ghenciulescu, Bogdan Iancu şi Anca Tîrcă care teoretizează subiectele de interes ale iniţiativei: cercetare socio-antropologică, activare/ recuperare a spaţiilor publice şi educaţie urbană, şi prezintă proiectele şi iniţiativele R-Urban (aaa, Paris), Parcul Zaikin (Oberliht, Chişinău), La Terenuri (Colectiv A, Cluj) şi CeRe (Bucureşti).

Filmul documentar cuprinde imagini de la principalele activităţi ale proiectului şi interviuri atât cu beneficiari, cât şi cu o parte dintre membrii echipei de proiect.

Evenimentul de încheiere a acestui proiect este ultimul din seria celor organizate în cadrul iniţiativei “Spaţii urbane în acţiune“, derulate în parteneriat cu Asociaţia ArtWe, Asociaţia tranzit.ro, Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti şi susţinute de grupul de arhitecţi studioBASAR.

Proiectul Spaţii Urbane în Acţiune este finanţat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG in România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene, accesaţi www.eeagrants.org, www.fondong.fdsc.ro.  

Asociaţia Komunitas este o organizaţie non-guvernamentală înfiinţată în anul 2006 de un grup de tineri cercetători sociologi şi antropologi, având la bază conceptul de ştiinţe sociale şi educaţionale aplicate. Proiectele noastre se bazează pe un demers coerent de acţiune socială şi îşi propun să iasă din cadrul strâmt în care se manifestă de obicei ştiinţele sociale în România, punând accent pe dimensiunea aplicată a acestora, în paralel cu facilitarea înţelegerii anumitor noţiuni şi mecanisme sociale în rândurile tinerilor şi ale publicului larg.

studioBASAR a fost înfiinţat în 2006 de către Alex Axinte şi Cristi Borcan atât ca un studio de arhitectură, cât şi ca o echipă Search-and-Rescue, ce acţionează ca un agent de observaţie şi intervenţie urbană.

Parteneri media: Asociaţia Zeppelin, Arhitectura, Arhitext, Think Outside The Box, Bună Dimineaţa, Bucureşti!, Creionetica.

Detalii suplimentare se găsesc pe pagina de Facebook a proiectului şi pe site:

https://www.facebook.com/spatiiurbaneinactiune
www.spatii-urbane.ro

Pentru informaţii suplimentare, puteţi contacta persoana responsabilă de comunicare:

Roxana Maria Popescu, email: spatii.urbane@gmail.com

Al 16-lea Simpozion anual „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” între 23 şi 25 aprilie la Casa Macca

ARA - Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române organizează al 16-lea Simpozion anual „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”. Acesta se va desfăşura între 23 şi 25 aprilie 2015 la sediul Institutului de Arheologie – Casa Macca, str. Henri Coandă nr. 11, Bucureşti. Moderator: Monica Mărgineanu Cârstoiu Program 23.04, Joi 9.00 Cuvânt de deschidere 9.30-10.00 Gheorghe MĂNUCU-ADAMEŞTEANU, Raluca Iuliana POPESCU, Ingrid POLL (Muzeul Municipiului București), Virgil APOSTOL (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti), Dan MOHANU (Universitatea Națională de Arte, Bucureşti), Mihai CONSTANTINESCU, Andrei SOFICARU (Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer”, Bucureşti) - Cercetările arheologice din anul 2014 la biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti. 10.00-10.30 Ioana Maria PETRESCU (Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti) - Tentativă neizbutită de transfigurare a unui simbol, într-un proiect inedit de modernizare a vechiului Teatru Naţional. 10.30-11.00 Aurora TÂRŞOAGĂ, Marko PUDAR (Credo Design, București) - Conservarea monumentului paleocreştin de la Niculiţel. Ruinele cetăţii medievale Turnu (Turris). 11.00-11.30 Mihail ZAHARIADE (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti), Lucian MUREŞAN, Ioana CREŢULESCU (Bucureşti) - Praetorium din castrul de la Drajna de Sus: între cercetare şi posibilităţi de restaurare. 11.30 - 12.00 Pauză 12.00-12.30 Cătălin I. NICOLAE (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti) - Patrimoniu arheologic, patrimoniu fotografic. 12.30-13.00 Cezara MUCENIC (Muzeul Municipiului București) - Cazinoul din Constanţa – un monument pe nedrept abandonat. Istoria locului şi a clădirii. 13.00-13.30 Victor BUNOIU, Octavian ROGOZEA (Direcţia Județeană pentru Cultură Timiș) - Punerea în valoare a patrimoniului arheologic descoperit în urma cercetărilor arheologice din Timişoara. 13.30-14.00 Cristina GEORGESCU (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti), Vlad VORNIC (Agenția Națională Arheologică, Chișinău) - Conservare versus distrugere. Cuptoarele de olărie medievale de la Vorniceni. 14.00-14.30 Ştefan IONESCU-BERECHET (Universitatea din București) - Aspecte inedite cu privire la crucile de piatră din Câmpulung-Muscel. 14.30 - 15.00 Pauză 15.00-15.30 Anamaria MORTU (Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti) - Patrimoniul industrial: trei istorii mai puţin cunoscute. 15.30-16.00 Ruxandra NEMŢEANU (Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti), Adina SPOIALĂ, Irina NEMŢEANU (Bucureşti) - Bulevardele Carol I - Elisabeta şi radiografia unei restaurări: imobilul Pilidi, Bucureşti. 16.00-16.30 Hanna DERER (Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti) - Patrimoniu cultural internaţional: arhitectura părţilor beligerante. 16.30-17.00 Cristina SUCALĂ (Asociaţia Studenţilor şi Doctoranzilor Români din Franţa, Paris), Ina STOIAN, Ilinca PĂUN-CONSTANTINESCU (Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti), Dragoş DASCĂLU (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca) - Proprietatea şi aprorpierea în cazul patrimoniului industrial. Proprietatea ca prerogativă sau proprietatea ca pretext. Aproprierea unui patrimoniu: Cazul Petrila. 17.00-17.30 Dan IONESCU (Institutul Național al Patrimoniului, București) - Ipoteze asupra tipologiei arhitecturale a bisericii dispărute a Cloaşterului din Câmpulung-Muscel şi asupra insulei urbane din care făcea parte. 24.04, Vineri 9.00-09.30 Romeo GHEORGHIŢĂ (Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti) - Aspecte ale cercetării istorice, stilistice şi de analiză tehnologică pentru picturile şi decoraţiile murale interioare şi exterioare de la Casa Fronius din Sighişoara, sec. al XVII-lea. 9.30-10.00 Dan MOHANU (Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti), Ileana MOHANU (CEPROCIM S.A., Bucureşti), Ioana GOMOIU (Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti) - Perspective de supraviețuire în comunitate a bisericilor de lemn: două cazuri noi. 10.00-10.30 Stefano D’AVINO (Università degli Studi “Gabriele d’Annunzio”, Chieti – Pescara) - Villa Adriana: alcune questioni di metodo su conservazione e reintegrazione in ambito archeologico. 10.30-11.00 Valeria MONTANARI (“Sapienza” Università di Roma) - Alcune considerazioni sul restauro negli anni Trenta in Italia: la 'liberazione' del Teatro di Marcello in Roma. 11.00-11.30 Sergius CIOCANU (Ministerul Culturii, Chişinău) - Protejarea patrimoniului cultural în Republica Moldova (1991-2014). 11.30 - 12.00 Pauză 12.00-12.30 Sergiu MUSTEAŢĂ (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chişinău), Ion TENTIUC (Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chişinău), Ion URSU (Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiințe din Moldova, Chişinău) - Despre unele descoperiri arheologice recente în cetatea medievală Soroca (2012-2014). 12.30-13.00 Virgil APOSTOL (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti), Ștefan BÂLICI (Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti) - Rezultate preliminare ale cercetării arhitectural-arheologice de la Cetatea Soroca. 13.00-13.30 Daniel SPÂNU (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti) - Necropolele Poeneşti-Vârtişcoiu. Problema identitară. 13.30-14.00 Radu-Alexandru DRAGOMAN (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti), Sorin OANŢĂ-MARGHITU (Muzeul Național de Istorie a României, București) - Cercetări arheologice în colonia de muncă forţată din perioada comunistă de la Galeşu (Dobrogea). 14.00-14.30 Corina TOMA (Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea) - Interogaţii privind modul de constituire a tezaurelor de argint dacice. 14.30 - 15.00 Pauză 15.00-15.30 Luca-Paul PUPEZĂ (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca) - Zidurile dacice din Munții Orăştiei. Origini. 15.30-16.00 Cristina LABO (Universitatea de Artă și Design, Cluj-Napoca) - Iconostasul pictat de Vasile Zboroschi (1752) – redescoperirea aspectului original prin intervenţiile de conservare-restaurare. 16.00-16.30 Vlad MITRIC-CIUPE (Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti) - Arhitectul Iancu Atanasescu - 50 de ani în slujba monumentelor din Oltenia. 16.30-17.00 Constantin Bogdan STANCIU (Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti) - Planurile de hotărnicie, un fond documentar insuficient cercetat. 25.04, Sâmbătă 10.00 - 14.00 Masa rotundă cu tema „Cui aparține patrimoniul?” Gheorghe Alexandru NICULESCU (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti) - De la proprietari la oamenii pentru care patrimoniul are valoare. Șerban STURDZA (Fundația Pro Patrimonio), Dana RAICU (Alternativa pentru Monumente) - Conacul Neamţu, Olari: un abandon greu de explicat. Vlad THIERY (Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti) - Patrimoniul. O perspectivă comercială. Imola KIRIZSÁN, Bálint SZABÓ (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca) - Cui aparţine patrimoniul structurilor portante istorice? Alexandra TEODOR, Cătălina BULBOREA (Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti) - Implicarea societății civile şi a statului în protecţia şi promovarea patrimoniului construit. Mihaela IACOB (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Tulcea) - Ibida - Slava Rusă: patrimoniul arheologic între incoerența legii și nepăsarea autorităților. Eugen-Marius CONSTANTINESCU (Muzeul Județean Buzău) - Monumente istorice din judeţul Buzău în pericol. 14.30 Prezentarea proiectului Roşia Montană, studiu şi proiect de restaurare urbană a pieţei centrale, Alexandra Stoica Vernisajul expoziţiei „Cui aparţine patrimoniul?” - fotografii de Ionuţ Vasiu. Prezintă Sorin Onişor Lansare Caiete ARA nr. 6, 2015 Prezentare de carte: Mariana Cristina Popescu, Hellenistic and Roman Pottery in pre-Roman Dacia (2nd century BC - 1st century AD), prezintă Iulian Bîrzescu Cocktail Lansare Simpozionul se încheie cu lansarea revistei anuale de arhitectură, restaurare şi arheologie Caiete ARA, nr. 6, 2015, programată sâmbătă 25 aprilie, ora 15.00 Din sumar Daniel Spânu, Two prehistorical fibulae from Oltenia Maria Alexandrescu Vianu, Un support de table avec une représentation figurée, à Tomis Monica Mărgineanu Cârstoiu, Un balneum à Pietroasele Christian Gugl, Wolfgang Neubauer, Erich Nau,Renate Jernei, New evidence from a Roman military camp at Virunum (Noricum): the garrison of the governor's guard (Singulares)? Letiţia Cosnean Nistor, The seventeenth century noble residence from Cetatea de Baltă. Observations regarding the architecture of castles with rounded corner towers in Transylvania Horia Moldovan, André-Emile Lecomte du Nouÿ: Medieval architecture at the beginning of Romanian modernity Dan Mohanu, Cristina Serendan, Authenticity loss of wall-painting heritage: an ever expanding caseload Ferenc Mihály, Untersuchungen an mittelalterlichen Flügelaltären aus Siebenbürgen unter Verwendung der Infrarot-Reflektographie István Botár, András Grynaeus, Boglárka Tóth, Hidden dates. Dendrochronological research on medieval churches in Transylvania.

Lansarea albumului de planuri „Arhiva de arhitectură 1830-1860”, Palatul Suţu, 3 aprilie, ora 18:30

Vineri, 3 aprilie, ora 18:30, la Palatul Şuţu, are loc lansarea albumului „Arhiva de arhitectură 1830-1860, o colecţie unică de planuri şi schiţe”, apărut la Editura Istoria Artei, lucrare coordonată de Oana Marinache şi Cristian Gache.

  

Proiectul cultural „Arhiva de arhitectură 1830-1860” a fost iniţiat de Asociaţia Istoria Artei în 2013, dar marea majoritate a activităţilor s-au desfăşurat în 2014, fiind posibile prin câştigarea unor finanţări nerambursabile, prin concursurile organizate de Ordinul Arhitecţilor din România şi Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul vizează selectarea şi digitizarea unor importante documente legate de începuturile arhitecturii şi ingineriei bucureştene (documente, planuri, schiţe) şi conturarea carierei unor personalităţi străine care şi-au desfăşurat activitatea în Țara Românească, în perioada 1830-1860.

Iniţiativa Asociaţiei Istoria Artei a apărut, în primul rând, pe fondul cercetării lucrării de doctorat, ca răspuns la nevoia de recuperare a primei perioade a secolului al XIX-lea, aproape necunoscută publicului larg şi chiar şi cercetătorilor. Motivele sunt multiple, în principal, accesulul limitat la documentele istorice, indisponibilitatea unor fonduri (spre exemplu, Obştescul Control al Ţării Româneşti), scoaterea documentelor vizuale din dosare şi risipirea lor în alte fonduri sau chiar instituţii depozitare, presupunerea că planurile s-au pierdut definitiv, utilizarea scrierii chirilice de mână, documentaţia în limba franceză sau germană gotică. 

Bogăţia de documente şi mărturii vizuale prezente în fonduri mai puţin cercetate ale Arhivelor Naţionale ale României, depozitarii acestor fonduri de arhitectură, este surprinzătoare. Identificarea, descifrarea, selectarea, prelucrarea şi publicarea lor serveşte cunoaşterii istoriei oraşului Bucureşti şi a administraţiei Valahiei, dar mai ales redescoperirii patrimoniului arhitectural şi a unor personalităţi fascinante care au contribuit la dezvoltarea societăţii româneşti.

Prezentarea planurilor şi schiţelor a fost grupată în marile categorii ale proiectelor publice, incluzând şi câteva exemple de construcţii private şi moşii extraurbane. Unele proiecte au rămas doar în faza de concept sau au suferit modificări radicale, fiind imposibil de verificat astăzi.

După o minunţioasă fotografiere şi recompunere, documentele vizuale se prezintă publicului în forma lor autentică, şifonate, găurite, rupte, lipite, mucegăite, restaurate, reuşind să redea senzaţia de fragilitate, dar, paradoxal, şi să impresioneze prin durabilitatea hârtiei sau pânzei. Ele rămân martorii unei epoci pline de culoare, ce aşteaptă să fie redescoperită şi reinterpretată. 

Date tehnice: 208 pagini, color, format 15 cm x 21 cm, prefaţă, index şi surse.

www.facebook.com/events/1430518200579533

Lansarea volumului: Protejarea patrimoniului arheologic din România. Despre situri şi monumente arheologice din perspectiva evoluţiei cadrului legislativ în context european, autor dr. Corina Borş

Miercuri, 11 martie 2015, cu începere de la ora 12.00, în Sala Lapidarium a Muzeului Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti, va avea loc lansarea acestui nou volum, apărut în cadrul seriei Monografii a muzeului amintit. Accesul la eveniment este gratuit.

Evenimentul va fi moderat de dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României. Volumul va fi prezentat de prof. univ. dr. Ioan Opriş, prof. univ. Alexandru Barnea şi dr. Paul Damian, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României.

Volumul reprezintă un demers de cercetare întreprins de autoare în contextul stagiului de studii doctorale. În ultimele două decenii şi mai bine, chestiunile referitoare la protejarea patrimoniului arheologic din România se dovedesc a fi teme de actualitate, ce necesită deopotrivă recuperări şi actualizări de ordin conceptual, o reconsiderare majoră a cadrului juridic naţional de referinţă, dar şi raportarea la norme de bună practică şi acţiuni concrete întreprinse —în acest domeniu— la nivel internaţional. În cuprinsul patrimoniului cultural naţional per ansamblu, patrimoniul arheologic al României deţine un loc central, prin ponderea numerică şi materială, valoarea istorică şi ştiinţifică, dar şi prin mai îndelungata sa tradiţie în privinţa cercetării şi recunoaşterii sale.

Cartea constituie —deopotrivă— o sinteză şi o analiză cu privire la modalităţile de ordin legislativ şi instituţional în baza cărora a fost gestionată începând cu jumătatea secolului al XIX-lea şi până în prezent problematica protejării patrimoniului arheologic, în special cu privire la siturile şi monumentele arheologice, cu alte cuvinte asupra bunurilor imobile care constituie o parte însemnată a patrimoniului arheologic. Abordarea temei este una comparativă, pe de o parte având în vedere evoluţia din România, iar pe de alta situaţia de referinţă la nivelul unor state europene şi, mai apoi, al Uniunii Europene.

De asemenea, volumul este —dincolo de aspectele sale teoretice— o invitaţie la reflecţie şi dezbatere, pe diverse coordonate, cu privire la situaţia actuală a cunoaşterii, salvgardării, gestionării şi punerii în valoare a patrimoniului arheologic din România. Un asemenea dialog —de altfel foarte necesar— ar putea fi iniţiat ţinând cont de politicile moderne formulate la nivelul Uniunii Europene referitoare la patrimoniul cultural, recunoscând mutaţia survenită în fundamentarea acestora prin schimbarea de paradigmă determinată de reconsiderarea modului „Cum şi prin ce mijloace putem să conservăm patrimoniul?” către o abordare axată pe un răspuns coerent şi viabil la întrebarea „De ce trebuie să-i sporim valoarea şi pentru cine?”.

   

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi:

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Secţia Relaţii cu Publicul

Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Tel/Fax: 021. 313.19.25; 

E-mail: pr.mnir@gmail.com

http://www.mnir.ro

http://www.facebook.com/MNIRpage

http://twitter.com/MNIR_

http://instagram.com/mnirpage