Anunț concurs Direcția pentru Cultură a Municipiului București - septembrie 2016

Direcția pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, organizează concurs în data de 26 septembrie 2016 – ora 10 proba scrisă și 27 septembrie ora 10 – interviu, pentru ocuparea următoarelor funcții publice de execuție vacante: - 2 funcții de CONSILIER gradul profesional SUPERIOR în următoarele condiții: Studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în specialități ca: arhitectură, urbanism. Vechime minimă 9 ani în specialitatea studiilor ; - 1 funcție de EXPERT gradul profesional PRINCIPAL. Condiții: Studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul ȘTIINȚE ECONOMICE. Vechime minimă 5 ani în specialitatea studiilor;

Concursul se va desfășura la sediul din Str. Sf. Ştefan nr.3, sector 2, Bucureşti. Dosarul trebuie să conțină documentele prevăzute de art.49 din HG.611/2008 și vor fi depuse până la data de 14.09.2016. 

Aici puteți descărca bibliografia concursului

Formularul de înscriere, bibliografia de concurs, precum și alte relații suplimentare se pot obține la sediul direcției, tel.021-3232611; 0723 131 739 

Bienala Națională de Arhitectură ediția a 12-a, 2016: Recuperarea reperelor

Au inceput înscrierile la Bienala Naţională de Arhitectură, ediţia a XII-a, 2016, cu tema: RECUPERAREA REPERELOR, organizată de UAR în colaborare cu UAUIM.

Perioada de înscriere a proiectelor este 25 mai – 1 iulie 2016. Înscrierea se face prin intermediul platformei entryform.ro: https://www.entryform.ro/bna2016/inscriere/. Informaţii detaliate găsiţi pe site-ul bienalei: http://www.uar-bna.ro.

Președintele Bienalei Naționale de Arhitectură este arh. Dan Sergiu Hanganu, prof. dr. h.c. al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București iar Comisarul Bienalei este prof. dr. arh. Georgică Mitrache.

BNA 2016 dorește să continue reflecția asupra valorilor fundamentale ale ambientului urban sau rural, să ofere ocazia reformulării misiunii arhitecților și urbaniștilor și să accentueze nevoia de afirmare și protejare a valorilor mediului construit. RECUPERAREA REPERELOR este o temă deschisă, care are la bază un anumit tip de inflație informațională ce conduce la exces, și care reclamă necesitatea unei condensări. În fața avalanșei de informații și de pseudo repere, propunem un moment de respiro, de filtrare și recuperare. Astăzi, în numele progresului și al piețelor comune, se denaturează relații și procese într-o măsură semnificativă, rezultatul fiind un exces, și nu un vid, de repere. Acestui fenomen de excedent i se alătură unul de restrângere, însă nu conține premisa vreunui echilibru. Suntem suprasaturați de informație și ne confruntăm, în arhitectură și urbanism, cu un proces, invaziv, de antropizare teritorială. Ne extindem și înghițim pământul, în timp ce vechi așezări se depopulează și cad în abandon. Nevoia unor sisteme de referință este, poate, mai evidentă ca oricând.

Arhitectura este o expresie a felului în care ne reprezentăm și ne proiectăm, ca societate. Reperele arhitecturii iau forma monumentelor colective, acele construcții, clădiri sau locuri recunoscute de către comunitate. În marile așezări urbane contemporane însă, comunitățile devin din ce în ce mai greu detectabile, ascunse printre aglomerări de oameni fără chip, fără particularități. Anonimatul orașelor secolului al XX-lea a dizolvat treptat noțiunile și experiența comunității, iar în conștiința locuitorilor lor nu mai există sisteme unitare de valori. În ultimii ani mai ales, comunitatea rurală și-a rătăcit, la rândul ei, sensul.

Astfel, RECUPERAREA REPERELOR se traduce într-un demers complex și conștient, pentru asumarea rolul arhitectului și urbanistului față de societate. Îi revine arhitectului contemporan misiunea de promovare a reperelor perene, care particularizează și descurajează reperele efemere/fluide. Acest rol presupune reluarea statutului de analist și formator, de personalitate culturală complexă, care transpune și exprimă caracteristicile, elementele de continuitate și de noutate. Registrul de intervenție al arhitectului, astfel calificat, face să difuzeze noutatea în fundalul cultural specific. În acest context, recuperarea statutului profesional are de depășit percepția de prestator de servicii specializate, pentru a-și (re)câștiga imaginea de personalitate culturală apreciată.

Bienala Națională de Arhitectură 2016 oferă oportunitatea observării unor răspunsuri concrete, a notării unor medieri reușite între societate și oraș, a relaționării fertile între beneficiar și profesionist. Lucrările participante la concursul național de proiecte și evenimentele conexe intenționează să genereze un spațiu de dezbatere, de chestionare complexă și de edificare, discursivă și practică, a habitatului contemporan românesc.