China şi Europa: două culturi şi civilizaţii
distincte care se întâlnesc la un moment dat în istorie şi se influenţează
reciproc. Care a fost impactul Chinei asupra civilizaţiei europene şi cum a
fost ea percepută de Europa în secolul al 18-lea? Cum s-a tradus impactul
civilizaţiei occidentale asupra civilizaţiei chinezeşti în secolul al
19-lea şi 20-lea? Dar, mai ales, la ce rezultate a dus întâlnirea dintre
cele două culturi în ultimii 25 de ani, definiţi în principal de sintagma
globalizării, a supra tehnologizării şi a spectacolului mediatic şi
digital? Cam acestea ar fi referinţele de la care a pornit acest număr.
Dacă iniţial Europa a perceput China ca pe o
emblemă a minuţiozităţii şi preţiozităţii prelucrării materialelor, ca pe
o civilizaţie «evoluată» din punct de vedere al tehnologiei de atunci, şi, mai
ales, ca pe o cultură încărcată de o spiritualitate profundă, în ziua de
azi, sintagma «Made in China» este deseori asociată produsului ieftin, «de
plastic», toxic, destinat procesului societăţii de larg consum. Pornind de
la o analiză a modului în care (re)definim azi societatea spectacolului, acest
număr îşi propune să prezinte câteva aspecte ale percepţiei sintagmei
«Made in China», să observe modul în care Europa se raportează la ea
atunci când «exportă» arhitectură în China şi, «o importă» atunci când
vrea să eticheteze identitatea chineză, pătrunsă adânc de embleme şi simboluri
occidentale (pre)schimbate, îmbibată de consumism şi spectacol mediatic,
dar care, în ciuda acestor etichete păstrează şi conştiinţa valorii. Chiar
dacă natura, identitatea şi percepţia de sine a Chinei s-a schimbat în
ultimele trei decenii sub impactul tehnologiei occidentale şi a modelului de
consum oferit de capitalism, iar pavilionul chinezesc ce decora odată
grădinile occidentale s-a (pre)făcut într-un dispozitiv mediatic, China
are totuşi o tradiţie profundă pe care o poate revigora, oricând contextul
i-o cere într-o formă adaptată nevoilor prezentului.
Proiectele selectate, grupate din două
perspective diferite care pe alocuri glisează, 1.(De) Contextualizări /
Transformări / Readaptări şi 2. Schimburi / Importuri, îşi propun să
ilustreze sintagma «Made in China» din perspectiva societăţii de consum cu
scopul de a sublinia, în interiorul ei, simbioza elementelor celor două
culturi (orientală şi occidentală) în contextul
globalizării, tehnologizării şi digitizării societăţii, când originea nu
mai are neapărat relevanță chiar dacă tradiţia nu e fundamental uitată.
Astfel, grupajul de proiecte porneşte de la (de)contextualizarea
şi transformarea în conjunctura actuală a unor materiale şi motive
tradiţionale chinezeşti / extrem-orientale precum hârtia, bambusul, dragonul,
sau chioşcul, continuă cu prezentarea unor readaptări butaforice de tip
«Plastic China» şi se încheie cu schimbul de idei şi forme dintre arhitecţii
chinezi şi cei europeni. Toate aceste proiecte îşi propun să evidenţieze
de fapt interşanjabilitatea unor repere culturale odată distincte, acum
amalgamate, în vederea sublinierii pierderii relevanţei originii reperelor
culturale sub impactul spectacolului mediatic şi digital al capitalismului
occidental. Societatea spectacolului sacrifică tradiţii ancestrale,
dislocă valori şi reconfigurează identităţi în favoarea succesului,
acceptării şi a vandabilităţii lor pe piaţă sub forma unor branduri de
succes. Iar în acest context, autorii, artişti sau arhitecţi, fac jocul
acestui spectacol mediatic prin produsele pe care le «aruncă» în piaţă,
chiar dacă uneori se poziţionează critic faţă de produsele consumului capitalist.
Mă întreb dacă nu cumva, în acest context, sintagma «Made in China» nu poate
deveni ea însăşi un fel de brand.
Extras din editorialul numărului 1/2016 al revistei. Autor: Mălina
Conţu
CUPRINSUL NR. 1/2016
EVENIMENT
18 Am lansat Trienala de
Arhitectură East Centric 2016!
ALTERNATIVE
12Agora Experiments
DE JUR ÎMPREJUR
16 MIHAI PIENESCU
1957, viaţa la sat.com
UAUIM
18 Sala de concerte a oraşului Bucureşti
30 ŞTEFAN PĂVĂLUŢĂ
Din loc în loc – proiect de diplomă
SOCIETATEA SPECTACOLULUI / MADE IN
CHINA
36 MĂLINA CONŢU
Editorial
38 BOGDAN GHIU
Marea Împăcare
The Great Reconciliation
42 MĂLINA CONŢU
Societatea spectacolului azi.
Expansiunea modelelor americane
45 MĂLINA CONŢU
Societatea spectacolului şi filmul
47 ANDREW VALKO
Cinematografele drive-in
48 SABIN BORȘ
Trans-estetică, sau Re-politizarea
artei: Ming Wong
52 MĂLINA CONȚU
Peisajul tradiţional
55 CRISTIANA TĂTARU
China şi Europa. Au fost odată două
culturi
DECONTEXTUALIZĂRI / TRANSFORMĂRI
/ READAPTĂRI
Materiale tradiţionale
61 PENDA
Pavilionul tulpinilor
64 VO TRONG NGHIA ARCHITECTS
Sala de conferinţe a staţiunii Naman
66 STEVE MESSAM
Pod de hârtie
68 STEVE MESSAM
Podul de hârtie din China
Motive tradiţionale
70 PHILIP BEESLEY
Chun Long Tiao
72 STUDIO LIBESKIND
Pavilionul Vanke
74 JOHN WARDLE ARCHITECTS
Pavilionul roz
76 ATELIER YOK YOK + ULYSSE LACOSTE
Bolţi textile
78 FLORENT ALBINET & ELISE MORIN
Pluta Walden
Plastic China / OZN-uri / Butaforii
82 HQ ARCHITECTS
Warde
84 DAN CORSON
Nebulos
86 BUREAU A
Steelhenge
88 CARSTEN HÖLLER
Tobogane izometrice
90 JOKO AVIANTO
Copaci uriași
92 NAS ARCHITECTURE
Refugiu
94 GRAYSON PERRY & FAT ARCHITECTURE
O casă pentru Essex
96 AMBS ARCHITECTS
Poarta din Basra
97 CHARLES PÉTILLON
Bătaia inimii
98 CAO HUI
Vreau să mă joc de-a Dumnezeu
100 JOSÉ LUIS TORRES
Acumulări debordante
SCHIMBURI
Arhitecţi europeni în china
105 CHRISTIAN DE PORTZAMPARC
Clădirea-semnal pentru Christian Dior
107 MVRDV
Viitorul Hutong
Arhitecţi chinezi care lucrează în manieră
europeană
110 PEOPLE'S ARCHITECTURE OFFICE
Casa care conectează curtea
112 VECTOR ARCHITECTS
Biblioteca de la malul mării, Qinhuangdao
114 BIO-ARCHITECTURE FORMOSANA
Campusul Centrului de Inovaţie din Taiwan
MOEA
116 DESHAUS
Muzeul Long (West Bund)
PROIECTE EAST CENTRIC
122 WOWHAUS
Teatrul Stanislavski
127 AB FORUM
Muzeul de arheologie – expoziţia permanentă
130 G. NATKEVICIUS & PARTNERS
Locuinţă unifamilială în Minsk
134 SYMBIOTICA
Laboratorul Veterinar Central
138 ATELIER 111
Casa fratelui
142 TIMOTIJEVIĆ – PETROVIĆ
Centrul regional al patrimoniului
industrial
Preţul unui exemplar este de 24,56 lei (144 pagini full color).
Revista poate fi achiziţionată din librările Cărtureşti din toată ţara sau direct de pe site-ul nostru www.arhitext.com/shop/Reviste-c64.html
Revista poate fi achiziţionată din librările Cărtureşti din toată ţara sau direct de pe site-ul nostru www.arhitext.com/shop/Reviste-c64.html
Pentru a deveni abonat Arhitext, găseşti toate detaliile pe site: www.arhitext.com/contact/abonamente
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu