Colecţia "Cărţile Arhitext" este compusă din studii ample, rodul a întregi ani de cercetare, prezentate prin texte teoretice, ilustrate, asupra unor teme specifice din istoria şi teoria arhitecturii, studii care sunt realizate de către arhitecţi români recunoscuţi ca având o vastă experienţă în ceea ce priveşte evoluţia arhitecturii româneşti dar şi internaţionale.
Cărţile din această colecţie pot fi achiziţionate de aici.
Cărţile din această colecţie pot fi achiziţionate de aici.
Andrei Pănoiu - Evoluţia Oraşului Bucureşti
Cartea poate fi comandată de aici.
«Numele lui Andrei Pănoiu este cunoscut de foarte multă vreme de toţi cei care urmăresc evoluţia cercetărilor istorice din domeniul arhitecturii şi urbanismului din România. Mozaicul alcătuit din prezentarea măsurilor de sistematizare a oraşului din perioada regulamentară şi cea următoare, până la concursul din 1906, de configurare şi funcţionalizare a pieţelor sau trasarea primelor bulevarde, intervenţiile cu caracter edilitar (curăţirea oraşului, iluminarea lui, alimentarea cu apă) şi regularizarea cursului Dâmboviţei, aplicarea programelor specializate de arhitectură (de la poverne la fabricile metalurgice) sau pentru grădinile publice, reconstituie imaginea extrem de sugestivă şi cât se poate de veridică a unui oraş cu un dinanism din ce în ce mai accentuat al dezvoltării sale urbanistice şi edilitare.»
Extras dintr-o carte mult aşteptată, Nicolae Lascu, prefaţă la «Evoluţia oraşului Bucureşti», Andrei Pănoiu, Editura Fundaţiei Arhitext design, 2011.
Din cuprins:
Din cuprins:
Planurile timpurii ale arhitecturii
Pieţele Bucureştilor
Iluminarea capitalei
Grădinile publice
Delimitări
Asanarea lacurilor capitalei
Pieţele Bucureştilor
Iluminarea capitalei
Grădinile publice
Delimitări
Asanarea lacurilor capitalei
Carmen Popescu - Spaţiul Modernităţii Româneşti
"...decupajul cronologic, întins pe patru decenii, are menirea să disloce perspectivele obişnuite asupra clasificărilor temporale. Anii dinainte de război sunt în aceeaşi măsură (dar în altă manieră) de dinamici ca şi cei care urmează creării României Mari, punând fundaţii durabile unei concepţii de modernitate, ce se va manifesta atât în politică, cât şi în artă şi pe plan social. Anul 1906 constituie un prag important: încrederea dobândită acum va pregăti terenul modernităţii interbelice, cu toate schimbările aferente. În plus, este anul întemeierii Muzeului de Artă Naţională, al cărui urmaş este astăzi Muzeul Ţăranului Român, gazda expoziţiei. Depăşirea cronologiei interbelice este motivată de tentativa de a imagina ceea ce ar fi putut deveni după război societatea românească în absenţa schimbării de regim impuse. Brutalitatea rupturii anunţate permite astfel restituirea suflului larg al acestei modernităţi. Anul 1947 este cel din care datează ultimele lucrări selectate pentru expunere – care, în mod simbolic, sunt proiecte ale reconstrucţiei. La sfârşitul aceluiaşi an, avea să fie proclamată Republica Populară Română – ceea ce se va petrece după aceea ţine de o altă istorie". (Carmen Popescu)
Sorin Vasilescu - Arhitectura Italiei Fasciste
"Arhitectura Italiei fasciste" este primul volum dintr-un studiu asupra arhitecturii totalitare care abordează pentru prima dată în literatura românească de specialitate arhitectura totalitarismului italian, german şi sovietic, încercând a prezenta sursele ideologice şi formale, precum şi procesul de devenire a «arhitecturii artă de stat» din prima jumătate a secolului XX. (…) (Extras din Cuvânt înainte, Arhitectura Italiei fasciste, Sorin Vasilescu, Editura Fundaţiei Arhitext design, Bucureşti, 2011)
Din cuprins:
Totalitarism
Etapa futuristă
Raţionalismul italian
Propaganda
Arhitectura de interior, arrendamento şi design
Arhitectura colonială
Sorin Vasilescu - Arhitectura Germaniei Naziste
Volumul conţine o ilustrare comentată a celor mai importante realizări de arhitectură şi urbanism ale arhitecturii naziste, realizări prezentate atât în contextul premiselor care au dat naştere acestei arhitecturi, cât şi etapele care au marcat evoluţia ei.
Pentru generaţiiile care au conoscut ororile ultimului Război Mondial, a vorbi despre arhitectura de repreyentare a Germaniei lui Hitler «înseamnă a-ţi murdări mâinile», cum spunea Bruno Zevi. Dar această poziţie duce la o limitare apriorică a orizontului, făcând cu o uşurinţă condamnabilă o facilă legătură automată între totalitarism şi noul classicism, Pentru Zevi, neoclasicismul este în acelaşi timp şi cauyă şi effect al totalitarismului, în timp ce pentru Leon Krier, dimpotrivă, neoclasicismul nu este nici cauyă nici effect, iar principala acuzaţie adusă arhitecturii nayiste, cea a dimensiunilor «megalomane», o consideră ca total nefondată, privind comparative diverse opera repreyentative ale arhitecturii universale, desenate la aceeaşi scară cu creaţiile urbanistice şi arhitecturale ale lui Speer. Concluyia lui Krier, similară cu punctual de vedere al critici contemporane de arhitectură, nu este mult diferită de concluziile ce pot fi trase din întrebarea, la care cu greu se poate da un răspuns: «Este posibil ca o spadă care a ucis mişeleşte să fie considerată frumoasă?». (Sorin Vasilescu)
Din cuprins:
Arhiectura industrială şi designul
Locuinţe populare şi urbanism
Artele vizuale în cel de-al treilea Reich
Tehnica şi propaganda în timpul celui de-al treilea Reich
Sorin Vasilescu - Arhitectura Rusiei Staliniste
«Epoca maselor este vremea colosalului» scria filosoful spaniol José Ortega y Gasset. [...] Specializat în arhitectura totalitară, despre care a scris deja pagini notabile şi fin cunoscător al istoriei totalitarismului, profesorul arhitect Sorin Vasilescu ilustrează cu asupra de măsură, prin această carte, spusa gânditorului iberic, studiind lumea rusească a stalinismului unde urieşenia arhitectonică s-a împletit cu aşa-zisa dictatură a maselor, adică a proletariatului. [...]
Volumul de faţă este o lectură necesară nu doar arhitecţilor şi istoricilor de artă. Orice om instruit trebuie să ştie că la un moment dat, în trecutul european apropiat, aberaţiile politicii au născut aberaţii ale culturii.» (Academician Răzvan Theodorescu).
Din cuprins:
Avangarda rusă
Realismul Socialist
Arhitectura vorbită
Urbanismul sovietic şi oraşul socialist modern
Industrializarea construcţiilor
Artele vizuale şi ideologia
Tehnica şi propaganda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu