Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în perioada 19 februarie – 15 martie a.c. în cadrul micro-expoziţiei „Exponatul lunii”, însemne de breaslă din Transilvania.
Vernisajul
a avut loc joi, 19 februarie 2015, începând cu ora 13.00, la sediul MNIR, din
Calea Victoriei nr. 12, București, Sala Lapidarium.
Breslele erau asociații profesionale și de autoapărare economică, încadrate într-un sistem ferm
de organizare, cu o ierarhie bine stabilită și dotate cu anumite privilegii. În Evul Mediu breslele se
numeau: metiers sau guildes în Franța, arti în
Italia, ghilds sau mysteries în Anglia, Innungen, Gilden, Aemter sau Gewerke în Germania. Prima corporație recunoscută și având un statut propriu a fost cea a lumânărarilor din
Paris (1061).
Breslele au apărut din mai multe motive. Pe de o parte
era interesul artizanilor să se apere contra concurenței noilor veniți
în orașul lor sau a celor stabiliți în alte orașe;
de a se ajuta reciproc, de a da tuturor membrilor breslei șanse egale de lucru și de câștig
și, în general, de a-și apăra interesele profesionale. Breasla urmărea să obțină dreptul de a rezerva exercitarea profesiunii
respective exclusiv membrilor ei.
Breslele meșteșugărești
au avut un rol foarte important și
în dezvoltarea economică a orașelor
Transilvaniei. Cele mai vechi statute de breaslă din Transilvania datează din
timpul lui Ludovic de Anjou (1376). Acestea au reglementat cele mai de seamă
probleme în legătură cu viaţa economică şi juridică a breslei, cu alegerea
staroştilor şi raporturile acestora faţă de membrii breslei și faţă de conducerea oraşului. Aceleași statute menționează
patru orașe din Transilvania de
Sud (Sibiu, Sighișoara, Sebeș, Orăștie)
în care existau 19 bresle și
25 de branșe meșteșugărești: brutarii, pielarii, tăbăcarii, cizmarii, fierarii,
curelarii, blănarii, mănușarii,
cuțitarii, frânghierii, dogarii,
croitorii, trăistarii etc.
Fiecare breaslă dispunea de un sigiliu dar și de un însemn propriu. Aceste însemne, care aveau și valoare heraldică, erau etalate la sediul breslei sau
apar pe steagurile și lăzile
de valori ale breslei.
În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României se păstrează mai multe astfel
de însemne de breaslă, ale diferitelor categorii de meșteșugari,
din diferite orașe ale Transilvaniei, datând
din perioada secolelor XV – XVIII. Astfel sunt cele ale breslei zidarilor
(Sighișoara, 1774), morarilor (Sighișoara, 1784), tâmplarilor (Bistrița, 1680), croitorilor (Sibiu, 1695), cizmarilor (Cluj,
1625), dulgherilor (Sibiu, 1450). Alături de acestea vor fi expuse și un pocal cu însemnele breslei croitorilor din Tg. Mureș (1629) și o
ladă aparţinând unei bresle din Oradea (1798).
Micro-expoziţia
va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 19
februarie – 15 martie a.c., şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică
între orele 9.00 – 17.00.
________________________________________________________________
Pentru
informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi:
Tel.
021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015;
Tel/Fax: 021. 313.19.25;
E-mail:
pr.mnir@gmail.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu