INTERFERENŢE ARCHITETURALE ITALO-ROMÂNE

                                      

 

5 mai 2014

Suntem bucuroşi de a vă invita la Conferinţei Internaţionale dedicată Interferenţelor arhitecturale italo-române care se va desfăşura ȋn data de 5 mai 2014,  la sediul Accademia di Romania din Roma. Evenimentul este organizat de către Accademia di Romania din Roma şi de către Institutul Cultural Român în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti.

În complexa atmosferă a perioadei interbelice, perioadă în care două tendinţe erau predominante în arhitectură, tendinţa avangardei permanente şi cea a întoarcerii la ordine prin clasicitate şi prin nostalgiile clasicizante, în arhitectura românească, aceste direcţii s-au nuanţat şi printr-o redefinire a tradiţiei naţionale ce a generat o nouǎ formă a „neoromânescului”, alături de căutările unei căi noi a modernităţii, fie ea pe drumul iconoclast al avangardei sau pe cel al aspiraţiei spre o „clasicitate” care încerca să evite căderea în neoclasicism.

De un particular interes este modul în care căutările arhitecturii italiene s-au reflectat, şi cum anume, în arhitectura noastră bântuită, ca şi cea italiană, de găsirile unei proprii căi care să rezolve dilemele dintre formele naţionale şi cele internaţionale, aşa cum se căutase, şi uneori se reuşise, în complexa relaţie dintre art-nouveau şi neoromânesc. Unii arhitecţi s-au orientat spre raţionalismul de factură franceză, alţii s-au apropiat de cel german, propovăduit de Bauhaus şi alţii de cel italian.

Prin această manifestare propunem redefinirea unor cuvite-cheie ca: perioadă interbelică, arhitectură română şi italiană, cultură, naţional, futurism, raţionalism, modernism, artă de stat, urmărind investigarea conexiunilor dintre parimoniul cultural al arhitecturii moderne italiane şi române. Un spectru larg de abordare a porblematicii, ne permite să relevăm devenirea conceptelor de arhitectură din punct de vedere istoric, cultural şi politic, precum şi modul în care au avut loc aceste schimbări.

CONFERENZA INTERNAZIONALE    
  INTERFERENZE ARCHITETTONICHE  ITALO-ROMENE

5 maggio 2014

Siamo lieti di invitarLa alla Conferenza Internazionale dedicata alle  Interferenze Architettoniche Italo-Romene che si svolgerà il 5 maggio 2014 presso la sede dell’Accademia di Romania in Roma. L’evento è organizzato dall'Accademia di Romania in Roma e dall'Istituto Culturale Romeno in collaborazione con l'Università di Architettura ed Urbanistica "Ion Mincu" di  Bucarest.

Nel complesso ambiente del periodo tra le due guerre in architettura erano dominanti due tendenze: la tendenza dell’avanguardia permanente e quella del ritorno all’ordine, attraverso la classicità e le nostalgie diventate classicizzanti. In quel periodo  nell’architettura romena queste direzioni hanno acquisito nuove sfumature anche tramite una ridefinizione della tradizione nazionale. Tale processo ha generato una nuova forma, il “neoromeno”, accanto alla ricerca di nuove forme di modernità attraverso il filo iconoclasta dell’avanguardia, ma anche attraverso l’aspirazione ad  una “classicità” che tenta di evitare la caduta nel neoclassicismo.

Un particolare interesse presenta il modo in cui le ricerche dell’architettura italiana si sono riflesse, nell’architettura romena ossesionata, come quella italiana, dal voler trovare una propria via che risolva i dilemmi fra le forme nazionali e quelle internazionali.

Alcuni architetti romeni si sono orientati verso il razionalismo d’origine francese, altri si sono avvicinati a quello tedesco e altri a quello italiano.

Nell’ambito di questa conferenza che proponiamo incentrata su alcune parole-chiave (come: periodo tra le due guerre, architettura romena e italiana, cultura nazionale, futurismo, razionalismo, modernismo, arte di stato), intendiamo sottoporre ad indagine le connessioni culturali e patrimoniali tra l'architettura moderna italiana e quella romena. Uno spettro ampio delle prospettive ci consente di rilevare non solo le direzioni del cambiamento storico-culturale dei concetti di architettura, ma anche il modo in cui questi cambiamenti hanno avuto luogo.