Itinerată la Muzeul Naţional al Castelului de la Compiègne în perioada 20 martie - 29 iunie 2009, după ce a fost deschisă la Bucureşti în intervalul octombrie 2008 – februarie 2009, expoziţia Napoleon al III-lea şi Principatele Române se numără printre evenimentele culturale de succes ale verii, însumând un număr de aproximativ 40.000 de vizitatori.
Expoziţia a fost organizată de Muzeul Naţional de Artă al României în colaborare cu Muzeul Naţional al Castelului din Compiègne, cu Reuniunea Muzeelor Naţionale din Franţa şi cu Institutul Francez din Bucureşti, beneficiind de susţinerea constantă a Ambasadei Franţei în România, pentru a marca o dublă aniversare: 200 de ani de la naşterea împăratului Napoleon al III-lea (în 2008) şi 150 de ani de la Unirea înfăptuită prin dubla alegere ca principe domnitor în Moldova şi Ţara Românească a lui Alexandru Ioan Cuza (în 2009).
Expoziţia a prezentat evenimentele majore din prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca şi cele care au premers creării Regatului României, incluzând legăturile politice şi culturale consistente dintre Franţa şi principatele dunărene, în special în timpul domniei lui Napoleon al III-lea.
Documente-mărturii ale călătorilor francezi în ţările române, scrisorile lui Cuza către Napoleon al III-lea, Tratatul de Pace de la Paris (1857), Tezaurul de la Pietroasa, coroana de oţel a lui Carol I, piese de mobilier din castelul de la Compiègne – reşedinţa preferată a lui Napoleon al III-lea, fotografii de epocă realizate de Carol Pop de Szathmari au stat alături de lucrări de artă semnate de maeştri români şi francezi precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gustave Moreau, Jean-François Millet, Alfred Sisley sau Claude Monet, reuşind a ilustra elocvent, sub aspect documentar, istoric şi artistic, perioada menţionată.
Pentru publicul francez această expoziţie – considerată de critici „remarcabil documentată” - a însemnat în primul rând evocarea personalităţii împăratului Napoleon al III-lea – personaj istoric controversat, cu o reputaţie „puţin glorioasă” în Franţa, dar care are marele merit de a fi promovat principiul unităţii naţionale în Europa. Rolul „providenţial” jucat de Napoleon al III-lea în construirea statului naţional român, precum şi rolul Franţei de arbitru al noului echilibru european pe scena internaţională au fost excelent punctate în expoziţie.
Vizitatorii francezi au descoperit nu numai documente istorice şi opere de artă inedite şi valoroase, ci şi istoria genezei unuia dintre „cele mai francofone şi francofile state din Europa”.
Criticii francezi au apreciat îndeosebi creaţiile pictorilor Theodor Aman şi Nicolae Grigorescu, modul în care a fost ilustrat momentul participării Principatelor Române la Expoziţia Universală de la Paris, în 1867 (când a fost expus pentru prima oară în străinătate Tezaurul de la Pietroasa), precum şi prezenţa portretului doctorului român George Bellu (Georges de Bellio), figură culturală de excepţie, unul din primii colecţionari de pictură impresionistă şi prieten al lui Monet.
Aproximativ 30 de muzee şi instituţii din România şi Franţa au împrumutat lucrări pentru această manifestare de amploare: Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă din Iaşi, Muzeul de Artă din Timişoara, Arhiva Ministerului de Externe Francez, Biblioteca Naţională a Franţei, Muzeul Orsay, Muzeul Luvru, Muzeul Gustave-Moreau, Muzeul Marmottan-Monet, Petit Palais ş.a.
Catalogul bogat ilustrat al expoziţiei reuneşte un ansamblu de articole bine documentate ce permite vizitatorilor să aprofundeze acest subiect.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu