Arpad Zachi: Am simtit nevoia sa purtam aceasta discutie pentru ca mi se pare ca acest concurs a fost unul de succes, din punct de vedere organizatoric, al participarii si al rezultatelor. Cu alte cuvinte o surpriza foarte placuta. O tema inspirata, si un juriu si o juriyare asisderea.Iar participarea a fost consistenta. Multe proiecte bune sau macar interesante si printre cele nenominalizate.
O densitate atat de mare de proiecte bune n-am mai vazut de mult. Si atunci prima intrebare s-ar referi la motivatia voastra de a participa, ce a putut sa nasca un asemenea interes pentru acest concurs lansat sa spunem nu de o organizatie profesionala, chiar daca a fost sub patronajul ei, nu de un beneficiar propriu-zis ci de firma Adveritas care este o firma de publicitate. Deci cu atat mai «curioasa» mi se pare aceasta efervescenta in randul arhitectilor si mai cu seama in randul arhitectilor tineri, pentru acest concurs.
Oana Simionescu: in primul rand concursul avea juriu international, ceea ce inseamna ca este un concurs «fair», sau din punctul nostru de vedere asta a insemnat – ca este pe bune – ceea ce ni s-a parut extraordinar! in plus, pentru noi ca si studenti in an terminal...
A.Z.: Adica vrei sa spui ca acele concursuri care au fost la noi, putinele din ultimii ani nu au fost «fair»?
O.S.: Nu pot sa afirm asa ceva. Pot doar sa zic ca au fost multe discutii pe tema asta. Nu stiu cat de adevarate erau sau nu, dar mereu erau discutii pe tema asta.
...
A.Z.: Hai sa discutam putin despre proiectele voastre si aici as vrea sa-mi raspundeti la intrebarea care s-a pus si de catre altii, legata de faptul ca proiectul UP nu este un pavilion. {tiu insa ca au fost niste nedumeriri legate de proiectul vostru care nu este un pavilion in acceptiunea clasica.
O.S.: Nu ne-am propus sa ne referim la un pavilion in sensul clasic al termenului. Citeam la un moment dat un articol din Wired in care autorul spunea ceva de genul: « bunastarea in sistemul economic de astazi provine din inovatie nu din perfectionarea unei idei existente, ci din aprecierea neslefuita a necunoscutului». Cam asta am incercat si noi sa facem. In urma studierii sitului (am fost acolo ca sa ne dam seama despre ce este vorba) am considerat ca un pavilion in acceptiunea clasica, nu era foarte propice pentru acel loc. Din cauza aceasta nu ne-am raportat deloc la definitia pavilionului.
...
A.Z.: Bun, sa mergem mai departe eu v-as intreba: V-ati uitat si la celelalte proiecte?Ati remarcat vreun proiect?
O.S.: Proiectele finalise le-am studiat mai indeaproape. intre cele doua etape.
A.Z. Deci tot dintr-o nevoie pragmatica...
O.S.: Da ... am fost si foarte curiosi sa vedem care au fost celelate proiecte, de ce a ales juriul proiectele respective, mi s-a parut natural sa vrem sa le vedem pe toate. Ne-am format un grup de proiecte favorite printre care era si pavilionul d-lui Bozac, Pavilionul Casa Gradinii si cel din Sibiu, baza Hipica.
A.Z.: De ce vi s-au parut acestea mai bune decat celelate?
OS: Conceptual mi s-au parut mai puternice decat restul
… Interviul integral, precum si mai multe imagini gasiti in nr. 8-9 al revistei Arhitext.
Intr-un format atractiv, avand 176 pagini si sectiuni prezentate bilingv, revista Arhitext va asteapta la standuri de la inceputul lunii septembie! Arhitext este distribuita prin retelele de difuzare a presei avand astfel o prezenta constanta in punctele conventionale de desfacere. Revista Arhitext poate fi achizitionata din librarii (Humanitas, Carturesti), punctele de desfacere ale retelei IN MEDIO, din galeriile, centrele comerciale si super/hipermarkturile din tara (Carrefour, Cora, Kaufland, Euromall, Iulius Mall, Real, Auchan, Deva Mall, etc.), zone de tranzit (aeroportul Otopeni, autogari, gari, metrou) si benzinariile Agip, cat si de la sediul Arhitext din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism de la et. 4 la pretul de 14,4 lei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu