"Fragments of the Earth" - O expoziţie de arhitectură japoneză

Principalele clişee legate de arhitectura japoneză se referă la obsesia tehnologiei, şi discrepanţa între obiectele de arhitectură rafinate şi haosul urban generalizat.
Această expoziţie, concentrată pe activitatea unora dintre reprezentanţii principali ai arhitecturii japoneze contemporane demonstrează cum poţi folosi tehnologia în mod creativ, cum să faci arhitectură pornind de la caracterul şi istoria unui loc şi cum să gestionezi într-un mod inovativ şi responsabil dezvoltarea urbană.

Expoziţia iniţiată de către prof. Riichi Miyake cuprinde două părţi principale:
Virtus Loci: O selecţie de clădiri ale arhitecţilor Tetsuo Furuichi, Yasuhiro Yamashita şi Hironori Matsubara şi Forma Urbis: Proiecte urbane pentru mega-oraşe ale arhitecţilor de mai sus, la care se adaugă Tatsuya Yamamoto.

Arhitectura contemporană din Japonia se află în plină transformare radicală în ceea ce priveşte mediul înconjurător şi cultura. Înţelegerea faptului că resursele şi teritoriul globului sunt limitate a confirmat ideea că arhitecţii ar trebui să atingă obiectivele societăţii durabile raportate la un mediu global echilibrat. Făurirea unei societăţi cât mai puţin poluante este una dintre sarcinile de maximă urgenţă pentru întreaga societate umană. Inovarea socială şi conservarea mediului devin astfel obiective esenţiale şi pentru profesionişti. În acest context, arhitecţii japonezi şi-au extins cu curaj domeniile lor de interes de la activităţile convenţionale de construcţie la coordonarea creativă în slujba vieţii şi securităţii oamenilor. Această abordare se extinde acum dincolo de graniţele Japoniei, activând potenţialul locului şi al oamenilor în fiecare parte a lumii.
Expoziţia a fost astfel concepută pentru a pune în evidenţă partea cea mai productivă a arhitecţilor japonezi care au luat contact cu realitatea vieţii umane din diferite părţi ale globului, nu numai în ţările dezvoltate, dar şi în zone rămase mult în urmă, unde predomină sărăcia şi foametea. Arhitecţii prezenţi în cadrul acestei expoziţii sunt pasionaţi de conceptul de loc ca esenţă a vieţii umane, aplicând metoda lor originală şi incitantă, susţinută de tradiţia meşteşugărească.

Virtus Loci
A fi unic într-un loc este esenţa localului, în timp ce a te afla oriunde/pretutindeni este scopul modernităţii. În a doua jumătate a secolului al 20-lea, această confruntare a caracterizat dezbaterea profesională. Trei dintre cei mai interesanţi arhitecţi din Japonia, şi anume Tetsuo Furuichi, Yasuhiro Yamashita şi Hironori Matsubara, au pus problema localului, prin lucrările lor realizate în diferite părţi ale lumii. Printre numeroasele lor proiecte arhitecturale, cele mai caracteristice, care se referă la noţiunea de loc (locus) au fost selectate şi reinterpretate în cadrul acestei expoziţii, în scopul de a transmite noua idee de virtus loci (forţa locului).

De fapt, Tetsuo Furuichi, care în tinereţea sa a lucrat cu Kenzo Tange, încearcă să sublinieze valoarea locului unic, Aizu, regiunea sa natală. Practica lui aparte, şi anume de a lucra în ţările africane şi asiatice, l-a consacrat drept pionier al vernacularului universal, un mod de-a integra caracterul local şi noile tehnologii. Yasuhiro Yamashita încurajează metodologia indigenă de relocare: schimbul şi transferul obiectelor de arhitectură într-un alt context regional, pe baza unui schimb de resurse. Cel mai tânăr dintre ei, Hironori Matsubara, ilustrează noţiunea de deplasare de la un loc la altul. Având sediul în Beijing, acesta şi-a extins teritoriul spre Africa (ţările subsahariene), promovând o politică a participării.
Ideea de virtus loci ar trebui înţeleasă şi interpretată ca un proces de creaţie a noilor valori ce urmează a fi generate prin alternanţa între local şi trans-local. Abordarea sinceră a acestor trei arhitecţi cu privire la problemele de mediu, inovaţia tehnologică şi identitatea culturală vor oferi cu siguranţă sugestii pentru activităţi creative în epoca globalizării.

Forma Urbis
De o jumătate de secol încoace, decalajul dintre societatea avansată şi societatea rămasă în urmă a constituit un punct nevralgic. Cu toate acestea, recentul coeficient sporit de creştere economică a ţărilor mari, cum ar fi China, India şi Brazilia, s-a dovedit a fi o altă posibilitate de a oferi mai multe oportunităţi unui număr mare de oameni abandonaţi în ultimul secol. După evaluarea potenţialului de dezvoltare, lumea este acum împărţită în trei grupe majore. Ţările care au atins deja obiectivul unei economii stabile şi al unei societăţi durabile ocupă 13% din populaţia lumii. Cele care beneficiază de un potenţial ridicat de dezvoltare viitoare în următoarele două decenii reprezintă 59%, în timp ce acelea care suferă încă din cauza situaţiei economice şi sociale precare reprezintă 28%. Managementul dezvoltării reprezintă sarcina esenţială pentru majoritatea populaţiei lumii.
Urbanizarea rapidă este, astfel, aspectul cel mai caracteristic al acestui fenomen. Jumătate din populaţia lumii trăieşte deja în zonele urbane, în timp ce la începutul secolului 20 acest procent era de numai 13%. Ambele modele urbane, atât cel al mega-oraşului cât şi cel al oraşului compact sunt indispensabile în stabilirea viitoarelor tipuri de aşezări. În scopul atingerii obiectivului de oraş durabil, arhitecţii expun căile proprii privind procesul de rezolvare a problemelor create de această monstruosă tendinţă de urbanizare megalomană. Expoziţia prezintă situaţiile din Istanbul, Tokyo, Seul şi Beijing, precum şi soluţiile strălucite pentru evoluţia acestor mega-oraşe propuse de către Tatsuya Yamamoto, Tetsuo Furuichi, Yasuhiro Yamashita şi Hironori Matsubara.

Riichi Miyake
Preşedinte al Comitetului Executiv

Expoziţia
Muzeul Ţăranului Român, 2 - 31 octombrie 2009
Organizată de Comitetul Executiv al Expoziţiei "Fragments of the Earth" (Locuri pe Pământ)
Cu sprijinul Japan Foundation, Ambasada Japoniei în România şi în parteneriat cu Tago Architects, Zeppelin, revista Arhitectura, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” Bucureşti

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să contactaţi revista Arhitectura, monica.david@arhitectura1906.ro.