miercuri, 12 martie 2008

Declaraţia de la Cluj

Ordinul Arhitecţilor din România
Declaraţia de la Cluj
S.O.S. dezvoltarea urbană românească -
Măsuri pentru o altă calitate a vieţii şi a spaţiului

Motto: locuitorii României au dreptul la arhitectură şi peisaj, la fel cum au dreptul la sănătate şi justiţie

Argument

Deşi România se dezvoltă incontestabil, se construiesc locuinţe, turnuri de birouri, mari magazine, drumuri şi autostrăzi, se creează locuri de muncă, bugetele cresc cumulând impozite ca niciodată, politicienii raportează cifre fără precedent ilustrând creşterea economică, clasa celor înavuţiţi se îngroaşă, prin jocul proprietăţilor, iar arhitecţii au cu toţii de lucru mai mult decât au visat vreodată în ultimele câteva decade, lansăm prin această declaraţie un S.O.S. la adresa dezvoltării urbane! Aparent paradoxal, motivaţia acestui semnal se datorează menirii meseriei noastre de a sluji intereselor durabile, care le depăşesc pe cele imediate. Sesizăm dezvoltarea nedurabilă şi riscurile imense de a continua în direcţiile deja conturate.

Starea dezvoltării urbane

Oraşele sunt lipsite de viziune pentru dezvoltare şi nu sunt privite în context european. Ele cresc pe baza unor planuri de urbanism general (PUG), care au devenit formale datorită aplicării iresponsabile a urbanismului derogatoriu.
Oraşele sunt în derivă. Se pierde coeziunea spaţială şi socială datorită proiectelor imobiliare pe suprafeţe mari, care nu sunt integrate. Marile centre comerciale, ansamblurile rezidenţiale fără dotări şi legături cu oraşul produc găuri în ţesutul urban. Extinderea fenomenului generează confuzii asupra valorilor şi pierderea identităţii. Acest tip de creştere este în contradicţie cu conceptul de dezvoltare durabilă a oraşelor europene, la care România a subscris.
Mediul rural şi-a pierdut caracterul şi valorile. El este “abandonat” atât de locuitori, cât şi de autorităţi.
Peisajul este fie ignorat, fie consumat în exces, până la distrugere.
Legea urbanismului în vigoare, pe bună dreptate amendată de experţi internaţionali, care i-au subliniat defectele, a fost şi este aplicată într-un context corupt notoriu. Pe acest fundal confuz, iniţiativa de promovare a Codului construcţiilor (Codul amenajării teritoriului, al urbanismului şi al construcţiilor) are caracter de cacialma.

Apel către actorii urbani

Cerem locuitorilor României:

• Să contribuie la calitatea vieţii prin conştientizarea dreptului la arhitectură şi peisaj şi exercitarea lui ori de câte ori este pus în pericol sau încălcat.

Cerem arhitecţilor:

Când îşi exercită profesia
• Să se implice în viaţa comunitară prin proiecte cu viziune pentru propria localitate, fără ca acestea să fie cerute de un client (să ofere comunităţii, din proprie iniţiativă, idei şi proiecte pentru dezvoltarea localităţii)
• Să slujească comunităţile în care trăiesc prin participarea la luarea deciziilor prin păreri afirmate profesional (să ia o poziţie manifestă, ca membri ai comisiilor tehnice din primării, faţă de acele decizii ale consiliilor locale care contravin intereselor comunităţii)
• Să slujească şi comunitatea pentru care proiectează, prin atitudinea lor profesională în fiecare proiect, indiferent de presiunile clientului (arhitectul are, în fiecare proiect, şi comunitatea drept client, prin însăşi natura profesiei, el este responsabil de corecta relaţionare cu spaţiul public a oricărui obiect construit)
• Să accepte că, într-o proiectare responsabilă, principiul “tot ce nu e interzis este permis” nu este valabil (să nu-şi manifeste abilitatea prin propunerea de derogări de la convenţiile acceptate şi regulamente de urbanism; să fie creativ şi inventiv, pentru a da calitate proiectelor; să contrazică prin propria prestaţie butada « cel mai bun architect este cel care obtine CUT-ul cel mai mare » , adică coeficientul de utilizare a terenului, care dă dreptul la a construi mai mult pe un anume teren)
• Să asigure, prin prestaţia profesională, coerenţa între proiectul urban şi cel arhitectural (proiectul de urbanism să anticipeze arhitectura, fiind un “urbanism arhitectural”, iar proiectul de arhitectură să răspundă şi să continue proiectul de urbanism, fiind o “arhitectură urbanistică”)
• Să-şi dezvolte competenţele profesionale prin pregătire continuă
• Să folosească organizaţiile profesionale pentru a transmite arhitectura şi, prin ea, nevoile societăţii (iniţiem medalierea anuală a proiectelor care se aşează durabil în spaţiu, expunerea şi comentarea proiectelor în spaţiul public, precum şi exprimarea punctelor de vedere ale organizaţiilor în dialoguri cu ceilalţi actori urbani).

Arhitecţilor care activează în administraţie
• Să-şi asume participarea la actul administrativ ca profesionişti în arhitectură
• Sa aibă un dialog permanent cu breasla (să consulte arhitecţii din comunitate în luarea deciziilor profesionale şi formarea unei viziuni pentru dezvoltare)
• Să încurajeze şi să folosească toate formele de concursuri de arhitectură şi urbanism pentru a obţine calitatea, atât în proiectele publice, cât şi în cele private.

Arhitecţilor care activează ca formatori în şcoli de arhitectură
• Să reformeze învăţământul de arhitectură şi urbanism pentru a răspunde standardelor şi aspiraţiilor europene
• Să transpună consecvent principiile profesionale afirmate de la catedră în exerciţiul propriu al profesiei.

Cerem constructorilor:

• Să accepte că arhitectura este idee construită. Nu există doar o “parte de arhitectură” a proiectelor, aşa cum se spune in legislaţia românească actuală. Arhitectura este întregul, rezultatul.
• Să ni se alăture în actul de construire pentru a reuşi împreună şi să nu creeze o separare între profesiile noastre. Actul edificării este un act comun. Arhitectura corect pusă în operă de către constructor generează economie durabilă.

Cerem investitorilor:

• Să înţeleagă şi să accepte să contribuie la construirea spaţiului public în care îşi amplasează investiţiile (să mărească ariile de studiu rezolvând cu predilecţie relaţiile corecte de conectare a clădirilor cu oraşul)
• Să folosească concursurile de arhitectură şi urbanism pentru a obţine calitatea proiectelor pe care le iniţiază
• Să recurgă la competenţa arhitecţilor locali (Uniunea Internaţională a Arhitecţilor recomandă ca proiectele realizate de arhitecţi străini să se facă în parteneriat cu arhitecţi locali, pentru o cât mai bună integrare în context)
• Să-şi asume responsabilitatea “gestului” de a investi construind, cu toate consecinţele pe termen lung pentru comunitate.

Cerem reprezentanţilor media:

• Să promoveze valorile arhitecturii pe criterii profesionale
• Să reflecte corect problematica dezvoltării urbane şi a peisajului, recurgând la experţi competenţi
• Să contribuie la consultarea publică corectă în problemele de dezvoltare urbană, pentru exercitarea dreptului la arhitectură a locuitorilor.

Cerem administraţiei şi politicienilor:

Autorităţilor administraţiei publice locale
• Să consolideze şi să colaboreze cu instituţia arhitectului-şef, indispensabilă pentru coordonarea proceselor de dezvoltare urbană
• Să utilizeze mecanismele consultării publice reale în luarea deciziilor care ţin de dezvoltarea urbană
• Să promoveze şi să utilizeze concursurile de arhitectură şi urbanism ca metodă de selecţie bazată pe calitate a ofertelor pentru proiecte de dezvoltare şi investiţii
• Să realizeze procese de aprobare şi autorizare a proiectelor de dezvoltare urbană şi arhitectură, asigurând o aprofundare suficientă pentru evaluarea riscurilor şi consecinţelor care ar fi contrare interesului general
• Să asigure condiţii echitabile pentru toţi dezvoltatorii
• Să condiţioneze corect investitorii în interesul comunităţii pe care o reprezintă.

Justiţiei
• Să promoveze crearea de instanţe specializate în drept urban.

Guvernului şi Parlamentului
• Să stopeze iniţiativa Inspecţiei de Stat în Construcţii pentru Codul construcţiilor, care a fost elaborat pe principii eronate
• Să formuleze Politica României pentru arhitectură (aşa cum există în ţările europene)
• Să trateze arhitectura istorică, cea contemporană şi cea viitoare ca făcând parte din bogăţia României, să o menţină şi să îi sporească valoarea
• Să adopte o politică de salvare a centrelor istorice din România în faţa agresiunii dezvoltărilor imobiliare speculative
• Să-şi amplifice corespunzător aparatul de specialitate din ministerele şi agenţiile responsabile cu dezvoltarea urbană, patrimoniu şi peisaj
• Să contribuie la crearea unui Muzeu de arhitectură românească şi a unei reţele de Centre de cultură urbană.

Preşedintelui Republicii
• Să susţină reprezentarea oficială a României prin arhitectură de calitate, în ţară şi în străinatate
• Să susţină înfiinţarea şi să patroneze Muzeul arhitecturii româneşti.

Scopul declaraţiei este de a genera o schimbare de atitudine care să conducă, în interiorul breslei, la un comportament profesional bazat pe o etică aplicabilă şi să determine statul român să-şi formuleze o politică coerentă pentru arhitectură, dezvoltare urbană, patrimoniu şi peisaj.



Colegiul Director OAR

Preşedintele OAR,
Arh. Şerban Sturdza

Cluj-Napoca, 8.03.2008

Niciun comentariu: