Denumirea temei de «Architecture Branding» ne trimite cu gândul
către imaginea arhitecturii iconice. Ea face însă referire
și la spațiul vast și complex al teoriilor de comunicare și branding, care sunt
asociate strategiilor de business, adaptate categoriilor de consumatori,
perioadei de timp și unui scop precis vizat și care este cuantificabil nu doar
în bani ci și în indicele de creștere al afacerii, pentru care acele
strategii sunt croite. Tema teoretică din acest număr nu construiește un
discurs teoretic pe marginea unor obiecte iconice din arhitectura contemporană
ci privește arhitectura din cea de‐a doua perspectivă, cea de business.Punctul de pornire este pe
de o parte perspectiva pe care fiecare dintre noi o are asupra brandurilor și a
mecanismelor prin care ele devin parte din viața noastră de zi cu zi, iar
pe de altă parte îndrăzneala de a afirma că această cunoaștere, din
postura consumatorului, nu trebuie folosită ca și cunoștință, în domeniul
profesional al brandingului, pe care, din păcate, îl cunoaștem prea puțin
sau chiar deloc. La fel cum o clădire nu poate fi altceva decât expresia procesului
de design și de construire, brandingul nu poate fi o poveste inventată la
sfârșit. Brandingul este povestea unui proces care astăzi își bazează din
ce în ce mai mult succesul pe implicarea beneficiarului cât mai devreme și
cât mai activ în procesul de construire al brandului. Gândiți‐vă doar la succesul unor campanii de
crowdfunding (sau la ideea derivată de crowdsourcing). Nu vă grăbiți însă să
concluzionați că succesul poate fi cu ușurință copiat până nu analizați
pas cu pas modul în care acele campanii de succes sunt construite. Dacă cei
care au reușit pot să își prezinte succint modelul de business, el poate fi
luat ca model. Dacă nu, atunci abordarea lor este mult prea personală și
ea nu poate fi scalată cu succes la o altă afacere, deci nu este un model
constructiv.Întorcându‐ne la
arhitectură ne putem întreba dacă orientarea către utilizator este cea care va
aduce o rotație a arhitecturii, la nivel global, din direcția
discursurilor culturale în cea a discursurilor sociale. Un indiciu major în
acest sens este chiar deturnarea temei unui important eveniment
arhitectural, Bienala de la Veneția, dinspre reprezentarea unor ideologii
culturale către rezolvarea unor probleme sociale (prin tema propusă de
comisarul ediției din 2016 a Bienalei de la Veneția, Alejandro Aravena –
«Reporting from the Front» –, care în esență face apel la conștiința socială a profesiei
de arhitect).
Extras din editorialul numărului 6/2015 al revistei.
Autor: Andreea-Livia Ivanovici
Autor: Andreea-Livia Ivanovici
CUPRINSUL NR. 6/2015
CORESPONDENȚĂ
12 Instalart/Obiect/003.
Inspired by BASF
DE JUR ÎMPREJUR
16 MIHAI PIENESCU
DE CE SAU OPT LA UNU
UAUIM
18 Premiile «Constantin Brâncoveanu»
20 DRD. ARH. HADI GHORBANI AGHBOLAGHI
Modele de Management aplicate în
activitatea de proiectare
22 PROFESOR INVITAT ARH. LUCIAN PÂRVULESCU
Sala de concerte a oraşului Bucureşti
Centru comunitar‑artistic de cartier în Bucureşti
ARHITECTURĂ ȘI BRANDING
34 ANDREEA‑LIVIA IVANOVICI
Construcție în proces
36 ŞTEFAN LIUȚE
Brand, branding și arhitectură
42 IRINA DAMAȘCAN
Definește‑ți procesul nu rezultatul
46 SANDRA GHIȚESCU
Cum ne poate ajuta gândirea vizuală să ne împrietenim cu clienții?
50 SORIN AXINTE
De unde începem?
REFUGII, ARHITECTURĂ MONTANĂ
57 ANDREEA‑LIVIA IVANOVICI
Urbanul pe care îl lăsăm și cel pe care îl luăm în spate
58 PETRA GIPP ARKITEKTUR
Refugiu / Iluzie
60 ENRICO SCARAMELLINI ARCHITETTO
Garderob în munți
64 SAVIOZ FABRIZZI ARCHITECTES
Conversia unui hambar
68 OFIS ARCHITECTS & AKT II & HARVARD UNIVERSITY GRADUATE SCHOOL OF DESIGN
Adăpostul alpin Skuta
72 ARCHAEUS
Refugiul Călţun
76 BEARTH & DEPLAZES ARCHITEKTEN
Cabană în Wiesner Alp
80 BERND RIEGGER ARCHITEKTUR
Refugiu în pădure
84 OFIS ARCHITECTS
Apartament într‑un hambar alpin
90 TAKTIL ARKITEKTER
Cabană la munte
94 PEDEVILLA ARCHITECTS
Reşedinţă şi cabană
98 ASLAK HAANSHUUS ARKITEKTER
Cabană în Femunden
102 SAVIOZ FABRIZZI ARCHITECTES
Noul circuit montan Tracuit
106 ELASTICOSPA + 3
Hotelul Slow Horse
110 ABIRO & STUDIO AKKA
Trambuline de ski în Planica
114 REIULF RAMSTAD ARCHITECTS
Drumul turistic național Trollstigen
PROIECTE
122 SPORAARCHITECTS
Staţia de metrou M4 Fővám tér
126 BUSARCHITEKTUR
Campusul WU pentru Universitatea de Ştiinţe
Economice din Viena
131 AKETURI ARCHITEKTAI
Conversia garajului pentru trăsuri al
Conacului Rietavas
134 ZAIGAS GAILES BIROjS
Reabilitarea clădirii de lemn a Şcolii de Design
şi Artă din Riga
138 PARASITE STUDIO
Negru pe alb
142 RADU TEACă
Casa de cupru din Sibiu
Revista poate fi achiziţionată din librările Cărtureşti din toată ţara sau direct de pe site-ul nostru www.arhitext.com/shop/Reviste-c64.html
Pentru a deveni abonat Arhitext, găseşti toate detaliile pe site: www.arhitext.com/contact/abonamente
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu