Verile, de dimineaţa până seara, ba chiar de primăvara devreme până toamna târziu, în zonele de deal şi de munte se munceşte la fân. Sute de căpiţe şi clăi de fân răsfirate împânzesc un teritoriu care capătă aspectele unei platforme mono-industriale vegetale. Unele rămân pe câmp până iarna, târziu, când sunt încărcate în căruţe sau sănii trase de cai, ori tractoare, pe măsură ce fânul bine aşezat în şuri se împuţinează. Clăile de fân, cu variate forme şi dimensiuni, sunt parte a peisajului cultural şi social devenit emblematic în zonele de munte şi atrag atenţia asupra faptului că, de-a lungul ultimului secol, peisajele europene de acest fel s-au transformat radical, ca urmare a schimbărilor socio-politice şi economice care au dus la reducerea numărului de suprafeţe administrate prin metode tradiţionale, precum pajiştile semi-naturale bogate în biodiversitate.
Politicile construite recent în jurul conceptului de peisaj cultural sunt în dialog cu preocuparea crescândă pentru recuperarea biodiversităţii şi a cunoştinţelor de management tradiţional al teritoriului. Actorilor agricoli care administrează pământul prin metode non-industriale – şi mai ales celor care fac fân – li se propune în acest context un nou rol, de furnizor de servicii de ecosistem. În acelaşi timp, tehnologia îşi face apariţia în munca fânului şi devine vizibilă atât în natura acestei munci, cât şi în managementul peisajului.
Din 2009, o echipă interdisciplinară de biologi, antropologi şi istorici agrari au pus bazele unui proiect de cercetare etnografică în câteva zone montane din judeţele Maramureş, Cluj şi Braşov, investigând cunoaşterile şi practicile care se materializează în fâneţele şi păşunile considerate astăzi elemente cheie ale menţinerii biodiversităţii, dar investigând şi transformările aduse de politicile de subvenţionare asupra practicilor care au condus la conservarea acestor piesaje.
Dincolo de zecile de interviuri sau discuţii spontane avute cu localnicii în câteva sate din aria investigată, rezultatele imediate ale acestei cercetări s-au materializat într-o arhivă fotografică care documentează cunoaşteri şi practici tradiţionale încă prezente, dar şi tranziţiile recente ale acestora. Cercetătorii au aflat că fânul e bun de cosit atunci când sună clocoticii (sau clocotişii) în iarbă; că există sărbători „mânioase”, când nu e bine să lucrezi la fân; că e mai bună grebla de plastic, pentru că nu îşi pierde uşor dinţii, dar că cei ai greblei de lemn sunt mult mai uşor de înlocuit; că o claie trebuie să fie bine făcută şi suplă, să nu atârne, „ca o broască”, pentru că asta ar atrage ironiile sătenilor la adresa proprietarului clăii; că oamenii nu pot cosi înainte de 1 iulie şi nici nu au voie să menţină mai mult de 50 de arbori pe hectar pentru că asta i-ar priva de subvenţiile de la stat; dar şi că instituţiile care acordă subvenţiile supraveghează terenurile din avion sau „cu satelitul”, în încercarea de a-i identifica pe cei care încalcă un set de reguli care, nu de puţine ori, contrastează cu practicile tradiţionale locale.
Expoziţia de fotografie vă invită să descoperiţi tradiţiile, dar şi tranziţiile fânului, de la firul de iarbă la clăile sau baloţii de fân, să aflaţi secrete despre plante, ori legende locale, dar şi să ascultaţi clocoticii sunând în iarbă.
La vernisajul expoziţiei, în data de 20 iulie, la ora 17, vă invităm şi la o masă rotundă pe tema fânului şi a biodiversităţii, la care vor participa Anna Westin, Tommy Lennartsson (CSB), Monica Stroe (SNSPA), Bogdan Iancu şi Anamaria Iuga (MNŢR). Evenimentul va fi moderat de Vintilă Mihăilescu.
Fotografii de: Kathleen Laraia McLaughlin, Anamaria Iuga, Bogdan Iancu, Anna Westin, Monica Stroe.
Curatori expoziţie: Bogdan Iancu, Cosmin Manolache, Anamaria Iuga
Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Acvariu până pe 16 august 2015. Intrarea este liberă.
Parteneri media: Radio România, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio România Bucureşti Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Cultura, BeWhere.ro, TV City, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, ziare.com, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, 24Fun, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ArtClue.net, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, www.inparc.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.iqool.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu