luni, 9 martie 2015

Lansarea volumului: Protejarea patrimoniului arheologic din România. Despre situri şi monumente arheologice din perspectiva evoluţiei cadrului legislativ în context european, autor dr. Corina Borş


Miercuri, 11 martie 2015, cu începere de la ora 12.00, în Sala Lapidarium a Muzeului Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti, va avea loc lansarea acestui nou volum, apărut în cadrul seriei Monografii a muzeului amintit. Accesul la eveniment este gratuit.

Evenimentul va fi moderat de dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României. Volumul va fi prezentat de prof. univ. dr. Ioan Opriş, prof. univ. Alexandru Barnea şi dr. Paul Damian, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României.


Volumul reprezintă un demers de cercetare întreprins de autoare în contextul stagiului de studii doctorale. În ultimele două decenii şi mai bine, chestiunile referitoare la protejarea patrimoniului arheologic din România se dovedesc a fi teme de actualitate, ce necesită deopotrivă recuperări şi actualizări de ordin conceptual, o reconsiderare majoră a cadrului juridic naţional de referinţă, dar şi raportarea la norme de bună practică şi acţiuni concrete întreprinse —în acest domeniu— la nivel internaţional. În cuprinsul patrimoniului cultural naţional per ansamblu, patrimoniul arheologic al României deţine un loc central, prin ponderea numerică şi materială, valoarea istorică şi ştiinţifică, dar şi prin mai îndelungata sa tradiţie în privinţa cercetării şi recunoaşterii sale.
Cartea constituie —deopotrivă— o sinteză şi o analiză cu privire la modalităţile de ordin legislativ şi instituţional în baza cărora a fost gestionată începând cu jumătatea secolului al XIX-lea şi până în prezent problematica protejării patrimoniului arheologic, în special cu privire la siturile şi monumentele arheologice, cu alte cuvinte asupra bunurilor imobile care constituie o parte însemnată a patrimoniului arheologic. Abordarea temei este una comparativă, pe de o parte având în vedere evoluţia din România, iar pe de alta situaţia de referinţă la nivelul unor state europene şi, mai apoi, al Uniunii Europene.
De asemenea, volumul este —dincolo de aspectele sale teoretice— o invitaţie la reflecţie şi dezbatere, pe diverse coordonate, cu privire la situaţia actuală a cunoaşterii, salvgardării, gestionării şi punerii în valoare a patrimoniului arheologic din România. Un asemenea dialog —de altfel foarte necesar— ar putea fi iniţiat ţinând cont de politicile moderne formulate la nivelul Uniunii Europene referitoare la patrimoniul cultural, recunoscând mutaţia survenită în fundamentarea acestora prin schimbarea de paradigmă determinată de reconsiderarea modului „Cum şi prin ce mijloace putem să conservăm patrimoniul?” către o abordare axată pe un răspuns coerent şi viabil la întrebarea „De ce trebuie să-i sporim valoarea şi pentru cine?”.
   

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi:
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI
Secţia Relaţii cu Publicul
Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Tel/Fax: 021. 313.19.25; 

Niciun comentariu: