miercuri, 17 septembrie 2014

Louis Pierre Blanc ... o planșetă elvețiană în serviciul României

Asociația și Editura Istoria Artei lansează primul album monografic dedicat arhitectului elvețian Louis Pierre Blanc (1860-1903), valorificând cercetarea în Arhivele Naționale ale României, sediul central și Direcția Municipiului București, Arhivele Naționale ale Franței, fonduri documentare de la Arhiva orașului Geneva și colecții particulare.

Evenimentul lansării are loc miercuri, 17 septembrie 2014, de la ora 18:30, în holul principal al Ministerului Agriculturii din Bucureşti,  în prezența Excelenței Sale Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, domnul Jean-Hubert Lebet, Viceprim-ministrului, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Daniel Constantin și Directorului Arhivelor Naționale ale României, domnul dr. Ioan Drăgan.


Louis Pierre Blanc a fost una dintre cele mai prolifice personalități creatoare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, jucând un rol important în făurirea capitalei noului regat al lui Carol I (1839-1914). Sosit în București la începutul anului 1884, la recomandarea colegului și prietenului său de la Școala de Arte Frumoase din Paris, Ion Mincu (1852-1912), tânărul elvețian găsește aici multe șanse de afirmare profesională.

Dacă la Paris se remarcase în generația sa prin rezultate deosebite la concursuri și prin absolvirea studiilor în doar 3 ani, regatul României este locul care îi permite realizarea unor proiecte de anvergură. În numai 19 ani de activitate realizează: Institutul Botanic, Facultatea de Medicină și Institutul Bacteriologic, Ministerul Agriculturii și Domeniilor, Universitatea din Iași, precum și nenumărate vile pentru bancheri, politicieni și propria familie. În cariera lui Blanc regăsim și câteva proiecte nerealizate, care ar fi putut încununa cariera sa: Gara Centrală, Primăria Bucureștiului, spitale noi pentru Așezămintele Brâncovenești, Muzeul Național. Louis Pierre Blanc este reprezentantul stilului beaux-arts de factură neoclasică, dar introduce în spațiul bucureștean și Neorenașterea franceză.

Marcând 111 ani de la dispariția arhitectului elvețian, albumul inaugurează colecția „Arhitecti de neuitat” a Editurii Istoria Artei si apare cu sprijinul Ambasadei Confederației Elvețiene în România, Fondului Sponsorilor Elvețieni în România și al doamnei Mihaela Stoica. Partenerii proiectului editorial sunt Arhivele Naționale ale României și Tipografia Master Print Super Offset.

Autori: istoric de artă drd. Oana Marinache, fotograf și grafician Cristian Gache
Date tehnice: format landscape 235 x 165 cm, copertă scoarță, 400 pagini, interior duotone, 1,370 kg





Un comentariu:

Tudor Migia spunea...

Sunt niste ani trecuti la Ion Mincu pe care nu i-am inteles...