ARHITECTURĂ 1930-1940 - Expozitie HENRIETA DELAVRANCEA-GIBORY la MNAR

Vernisaj: joi, 6 august 2009, ora 18.00
Durata: 7 august – 20 septembrie 2009
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Sălile Kretzulescu
Telefon 021/314.81.19; Fax: 021/312.43.27
Program de vizitare: miercuri – duminică (11.00 – 19.00)
Gratuit: prima miercuri din lună


Muzeul Naţional de Artă al României, Uniunea Arhitecţilor din România şi Ordinul Arhitecţilor din România vă invită joi, 6 august 2009, ora 18.00, în sălile Kretzulescu ale MNAR, la vernisajul expoziţiei Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectură 1930-1940. Curatorul expoziţiei este arh. Miliţa Sion.

Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987), fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea şi sora pianistei şi scriitoarei Cella Delavrancea, face parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, în frunte cu Horia Creangă, G.M. Cantacuzino şi Octav Doicescu, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească.

Expoziţia prezintă planuri şi proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi actuale ale clădirilor proiectate de Henrieta Delavrancea-Gibory, precum şi nouă desene originale. Din bogata operă a arhitectei au fost selectate o parte din lucrările realizate la Balcic în perioada 1930-1940, precum şi planurile câtorva case din Bucureşti din aceeaşi perioadă.

Dintre lucrările create pentru Balcic, pot fi văzute în expoziţie Casa Eliza Brătianu, Casa Ion Pillat, Casa Canciov, Casa Stelian Popescu, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (azi dispărut), Pavilionul Grănicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovarea a Primăriei (care adăposteşte acum Muzeul de Arheologie şi Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casă de secol XIX, pentru a o adapta stilului local de inspiraţie meridională.

Casa Cantuniari, Casa Vilcovici sau casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit până la sfârşitul vieţii sunt câteva exemple de imobile din Bucureşti prezente în expoziţie.

Portretul Henrietei Delavrancea-Gibory realizat de Eustaţiu Stoenescu, din patrimoniul MNAR, întregeşte expunerea. Arhitecta a fost o bună prietenă a pictorului Stoenescu, pentru care a realizat în 1934-1938 conacul de la Drăghiceni-Olt, intrepretând în mod original modelul caselor tradiţionale din Valahia.

Expoziţia, însoţită de catalog, vine în continuarea expoziţiei Ion Mincu. Desene şi proiecte de arhitectură, deschisă în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă a MNAR.