Un secol de pictură sârbă (1850 – 1950). Capodopere de la Muzeul Naţional din Belgrad

Vernisaj: Vineri, 27 martie 2009, orele 17.00
Durata: 28 martie 2009 – 14 iunie 2009
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Corp Ştirbei
Telefon 021/314.81.19; Fax: 021/312.43.27
Site www.mnar.arts.ro
Program de vizitare: miercuri – duminică (10.00 – 18.00)
Gratuit: prima miercuri din lună

Muzeul Naţional de Artă al României în colaborare cu Muzeul Naţional din Belgrad organizează expoziţia Un secol de pictură sârbă. 1850 – 1950. Capodopere de la Muzeul Naţional din Belgrad.

Vernisajul expoziţiei are loc vineri, 27 martie 2009, orele 17.00, în prezenţa domnului Boris Tadić, Preşedintele Republicii Sârbe şi a domnului Traian Băsescu, Preşedintele României.

La eveniment mai participă E.S. domnul Dušan Crnogorčević, Ambasadorul Republicii Serbia în România, doamna Tatjana Cvjetićanin, Director al Muzeului Naţional din Belgrad şi doamna Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului Naţional de Artă al României.

Curatorii expoziţiei sunt Ljubica Miljković, Petar Petrović, Gordana Stanišić (Muzeul Naţional din Belgrad) şi Mariana Dragu (MNAR).

Accesul la vernisaj se face numai pe bază de invitaţie. Presa interesată de eveniment este rugată să se acrediteze la telefon 021.314.81.19.

În premieră, Galeria Naţională din Belgrad se mută la Bucureşti. Este prima oară când o selecţie de 150 de lucrări de pictură şi grafică ale celor mai importanţi şi valoroşi artişti sârbi este prezentată în afara graniţelor ţării de origine. Noutatea şi amploarea manifestării transformă această expoziţie într-un eveniment cultural, ce reprezintă o nouă etapă în programul de cooperare între România şi Serbia.

De la Biedermeier şi romantism până la abstracţionism, cei 50 de autori reprezentativi pentru evoluţia artei sârbe marchează toate evenimentele artistice europene desfăşurate între 1850 şi 1950.

Printre atracţiile expoziţiei se numără operele primei femei pictor recunoscute în Serbia - Katarina Ivanović (1811-1882), care devenit spre sfârşitul vieţii membră de onoare a Societăţii Oamenilor de Ştiinţă din Serbia, sau opere ale unor artişti sârbi care s-au format şi au creat în zona Banatului românesc, precum Konstantin Danil (născut la Lugoj în 1802, unul dintre cei mai importanţi pictori bănăţeni din acea perioadă, reprezentant marcant al clasicismului cu influenţe Biedermeier) sau Nikola Aleksi (cronicarul de neînlocuit al vieţii sârbilor şi românilor bănăţeni din mediul burghez).

Expunerea celor o sută de ani de artă sârbă începe cu lucrări din cadrul Colecţiei de picturi de secol XIX a Muzeului Naţional din Belgrad. Aceste lucrări aparţin artiştilor aflaţi sub influenţa Academiei Vieneze şi a Academiei din München, evoluând spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea de la mişcarea neo-medievală a Nazareenilor şi Biedermeier la clasicism, romantism şi realism.

Însă cea mai mare parte a operelor din expoziţie fac parte din Colecţia de picturi de secol XX şi prezintă artişti care au contribuit la formarea limbajului artistic universal prin implicarea lor constantă în tendinţele artistice europene contemporane, de la expresionism, cubism, secession şi simbolism până la intimismul de după război şi înclinaţiile moderniste radicale de la începutul anilor 1950.

Printre cei 50 de artişti ale căror opere au fost alese să reprezinte dezvoltarea artei sârbe între 1850 şi 1950 se remarcă Đura Jakšić, Đorđe Krstić, Steva Todorović, Uroš Predić, Paja Jovanović (pictori consacraţi din vechea generaţie), Nadežda Petrović, Ivan Radović, Jovan Bijelić, Petar Dobrović, Sava Šumanović, Mihailo S. Petrov (pictori care s-au afirmat la începutul secolului XX), precum şi artişti ale căror creaţii au marcat anii de început ai modernismului de după război: Milan Konjović, Petar Lubarda, Ljubica Sokić, Milo Milunović.

Muzeul Naţional din Belgrad, cel mai important muzeu al Serbiei, deţine în colecţiile sale 400 000 de opere de artă, piese arhelogice şi numismatice. Muzeul a fost fondat în 1844, iar în prezent este supus unui proces de recontrucţie.