PUZZLE. Proiectul României pentru Anul European al Dialogului Intercultural 2008.

« ceilalti » suntem noi”
«Que voullez vous, nous sommes ici aux portes de l’ Orient,
où tout est pris à la léjère... »

Prin conţinutul său, proiectul Puzzle va crea un habitat cultural şi spiritual care îşi va găsi suflul în rădăcina orientală a miturilor europene, în legendele spaţiului românesc rostite alături de poveştile noastre pierdute în istorie, prin limbajele naturii şi vocile muzicii. Imaginea va fi fixată ca marturie, iar corpul uman şi corpul clădirilor întrupate vor asigura mişcarea şi odihna în timp.
Pe parcursul anului 2008, în zeci de localităţi din România, se vor crea spaţii în care interculturalitatea să îşi găsească sensul şi firescul în exerciţiul cel mai vechi al omului: dialogul cu sine şi cu celălalt.
Astfel celebrează partenerii acestui proiect naţional ceea ce a decis Comisia Europeană să fie anul 2008: Anul European al Dialogului Intercultural.
Comisia Europenă a creat o platformă care să adune eforturile celor 27 state în acest exerciţiu democratic de conştientizare a relaţiilor interculturale bazate pe o diversitate europeană istorică.
“Împreună în diversitate” este sintagma slogan aleasă de Comisia Europenă prin care se fundamentează cel mai clar scopul acestui exerciţiu de cunoaştere şi înţelegere a diferenţelor culturale, sociale, religioase, filosofice şi transversale.
Profilul Europei poate fi definit ca o multitudine de culturi naţionale de tip etnic, regional şi cultural, culturi care co-există de secole. În consecinţă, cultura europeană este înţeleasă ca unitară în diversitatea care o caracterizează. Geografia spirituală a Europei include spaţii întinse şi semnificative de comunicare şi sinteză, pe de o parte datorită schimbărilor continue ale frontierelor geografice şi pe de altă parte ca rezultat al trendului european de a căuta cunoaştere şi bogăţie spirituală în valorile Celuilalt. Înţelepciunea Europei constă nu doar în acceptarea diferenţelor, ci şi în asimilarea şi transformarea acestora în elemente care contribuie la dezvoltarea vieţii spirituale. Niciuna dintre culturile europene nu a evoluat autonom, total separată de o alta şi din acest motiv Europa nu poate fi văzută ca unitate în absenţa definirii unui rol clar al fiecărei culturi în imaginea de ansamblu.
PUZZLE vrea sa lase urme în conştiinţa tinerilor care vor putea depune mărturie în timp asupra continuităţii istorice şi spirituale a celor care construiesc împreună spaţiul material şi imaterial al acestei Europe reunite.
Scena socială românească este caracterizată de varietatea tradiţiilor culturale complementare, cum ar fi cea maghiară, rromă, ucrainiană, evreiască, turcă, tătară, rusă, sârbă, bulgară, slovacă, greacă, poloneză, italiană, armenă, croată etc. Identităţile semnificative ale acestora ar trebui să se traducă într-o contribuţie creativă la arta contemporană.
Anul European al Dialogului Intercultural reprezintă o oportunitate extraordinară de a ne familiariza şi de face faţă mai bine unui mediu cultural cu un nivel crescut de complexitate. De asemenea, reprezintă o bună ocazie de a promova cetăţenia europeană prin metode moderne şi active, prin realizarea contactului între diferiţi actori culturali şi omologii acestora din alte State Membre, oferindu-le posibilitatea de a cunoaşte oameni care sunt interesaţi de promovarea unui set comun de valori.
Puzzle, proiect ce beneficiază de sprijinul financiar al Comisiei Europene – Directoratul General Educaţie şi Cultură – Anul European al Dialogului Intercultural 2008 şi al Ministerului Culturii şi Cultelor din România, este derulat de Centrul de Consultanţă pentru Proiecte Culturale Europene.
Locaţii: Bucureşti, Sibiu, Timişoara, Iaşi, Nereju, Curtişoara, Ţibăneşti, Alba-Iulia, Constanţa, Ploieşti, Digne and Châtaigneraie Limousine (France), Sântămărie Orlea, Răchitova, Haţeg, Dumbrăveni, Cluj, Bontţda, Râmnicu Vâlcea, Sighişoara.
Jocul nostru proiect puzzle are o structura pentagonală:
1. LEGENDA – PELERIN SPRE CENTRU
2. ISTORIA - IDENTITATI IN DIALOG
3. POVESTEA –VECINATATI: La taifas cu „ceilalţi”
4. MEMORIA - DIALOGUL OMULUI CU PAMÂNTUL
5. MUZICA - CAFFE FESTIVAL

LEGENDA – PELERIN SPRE CENTRU
SPECTACOLUL DE TEATRU
O poveste de dragoste care transcende barierele culturale, religioase şi geografice. El este preot african, ea este evreică. Chiar dacă trăiesc în acelaşi spaţiu, cei doi se confruntă cu imposibilitatea de a fi împreună; cele două comunităţi din care fac parte cei doi, construiesc un zid ca parte a habitatului fiecăruia. Îndragostiţii încearcă să anuleze zidul; uneori escaladându-l, alteori vrând să-l distrugă, inventând în jocul lor cu timpul şi spaţiul, personaje istorice. În momentele de disperare, dragostea se transformă în violenţă şi minciună. Cei patru muzicieni arabi, care locuiesc în acelaşi spaţiu, încearcă de asemenea, prin muzica lor, să anihileze zidul; devin, ca şi cei doi îndrăgostiţi, personaje mitice sau istorice.

Prin amestecul de elemente din artele spectacolului (teatru, dans, muzică) care conţin o dimensiune inter şi trans culturală, spectacolul explorează teritoriul dintre tangibil şi intangibil. Măştile, costumele, muzica, dansul, de asemenea integrarea noilor tehnologii media, pun în discuţie atât spaţiul socio-cultural cât şi pe cel geografic, din care fac parte personajele şi participanţii la proiect.
Actorii/dansatorii sunt din România, Franţa-Benin, Siria-SUA.
Proiectul constă din trei până la patru săptămâni de repetiţii în România şi Siria, iar spectacolele vor avea loc în septembrie, la Bucureşti, Sibiu, Iaşi şi Timişoara.
INSTALAŢIA FOTO-VIDEO
Pelerinaj printr-un spaţiu ca un cimitir al fiinţelor şi al obiectelor – pe “stela” fiecărui mormânt există un scurt film video ce conţine elemente care definesc viaţa proprietarului, care poate fi o fiinţă umană (vie sau nu), un animal sau un obiect (vii sau nu).
Călătoria printre “stele” este o explorare prin timpul cotidian al unor spaţii geografice diferite: Mexic şi Orientul Mijlociu, şi aduce în discuţie similarităţi şi diferenţe cu spaţiul culturii române. Perspectiva din care sunt privite gesturile diurne poate atinge uneori o dimensiune universală, după cum în alte situaţii poate avea o conotaţie specifică unei tradiţii culturale. Unele imagini sunt într-o conexiune directă cu o dimensiune culturală scrisă (legende, mituri); alte imagini au legatură cu tradiţiile orale (vise, poveşti, desene, etc). Poezia contemporană românească poate contrapuncta sau sublinia aceast pelerinaj. Uneori locul poate aminti de Cimitirul Vesel de la Săpânţa, într-o variantă modernă, multimedia.
Fotografiile, proiectiile video, sunetul, lumina definesc un spaţiu în perpetuă transformare, un spaţiu în care imaginarul invadează cotidianul, şi invers.
Participanţii sunt din România, Austria, USA, Slovenia, Mexic.
Prezentarea instalaţiei video va avea loc în mai şi septembrie la Bucureşti, Sibiu, Iaşi şi Timişoara
Parteneri: Teatrul mIc, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Institutul Maghiar, Centrul Cultural SUA, City Arts (Dublin) Thunder Bay (SUA), Artus (Ungaria)
Coordonator: Nona CIOBANU – Fundaţia Culturală Toaca (www.toaca.ro)

ISTORIE - IDENTITATI IN DIALOG

Muzeul virtual al românului modern (acel român care priveşte minorităţile drept parte componentă şi activă a societăţii) vine ca răspuns la diversitatea României şi Europei contemporane, care a repoziţionat discursul relaţiei majoritate/minoritate, în termenii pozitivi de acceptare, valorificare, contribuţie culturală a minorităţilor naţionale, păstrare a identităţilor şi adaptare. Va fi un muzeu centrat pe reprezentările relaţionate şi nemediate ale culturii şi civilizaţiei minorităţilor naţionale din România şi ale relaţiei lor cu societatea adoptivă. „Colecţia” muzeului va include momente diverse din experienţa şi istoria diversităţii culturale româneşti, până în perioada contemporană. Vor fi prezente elemente comparative ale istoriei migraţiilor, ale vieţii private (naştere, căsătorie, religie, familie, hrană, superstiţii, animale, meşteşuguri etc.), ale istoriei diferenţelor economice, politice, religioase şi ale istoriei muzicii şi artelor vizuale.
Mai mult, muzeul va funcţiona ca platformă publică pentru dezbateri, promovarea tradiţiilor şi a artelor minorităţilor din România.
Va fi promovat modelul social european, investind în oameni şi opunându-se excluderii sociale, prin acţiuni în zonele istorice nedezvoltate din România. Activităţile sunt concepute pentru a crea conexiuni între diverşi meşteşugari tradiţionali care trăiesc în România, aducând în prim plan patrimoniul lor artistic şi comercial comun şi pentru a recunoaşte contribuţia fiecăruia la starea artistică prezentă a culturii şi civilizaţiei autohtone.
Parteneri: Primaria din Dumbraveni, Şcoala de Arte din Focşani, Fundaţia Aris, Primăria Ţibăneşti, Muzeul Literaturii din Iaşi, Fundaţia Areal, Centrul Interetnic pentru Tineret din Sighişoara.
Coordonator: Dragos Neamu, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România
(http://www.muzee.org)

POVESTE -VECINĂTĂŢI
La taifas cu „ceilalţi”
Strada dialogului intercultural

Bucureştiul cuprinde diversitatea Europei la ea acasă. Români, germani, armeni, evrei, maghiari, turci, francezi, greci, rromi, bulgari, italieni, aromâni şi mulţi alţii au dat formă Bucureştiului de ieri şi de azi.
Vrem să îi cunoaştem prin ce au fost şi prin ce sunt ei acum, pentru că obiceiurile, vecinătatea şi trăirile împărtăşite apropie oamenii. Vrem să ascultăm poveştile lor, să ne uităm la fotografiile lor, să cântăm şi să dansăm cu ei, să gustăm din mâncărurile lor.
Toate s-ar fi putut întâmpla într-un muzeu sau într-o bibliotecă, dar am preferat să ne mutăm spaţiul de dialog mai aproape de oameni, ieşind din rigiditatea locurilor unde sunt impuse graniţe senzoriale.
Şi pentru că „noi” suntem „ceilalţi” pentru „ceilalţi”, iar „ceilalţi” sunt „ceilalţi” pentru „noi”, suntem datori cu un dialog al privirilor. Astfel, propunem două chipuri de a sta la taifas.
Autoreprezentarea. Comunităţile ni se arată, pe rând. Din martie, ele vin la Clubul Ţăranului (de la Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti), cu imagine, muzică, dans, bucătărie specifică, poveşti, dar şi tăceri. Prilej pentru noi să stăm seara LA TAIFAS CU... ele despre drumul lor până aici, casele, meşteşugurile lor, oamenii cu întâmplările lor. Ne îmbogăţim cu lumea aşa cum o vede cel de lângă noi.
Alteritatea. Timp de 2 zile, în „10 corturi” se va înfăţişa diversitatea cuturală a vechiului şi noului oraş. Strada Pictor Arthur Verona va fi invadată de arte: fotografie, pictură, teatru, pantomimă, film, dans, muzică, versuri.
10 corturi, alese în urma unui concurs de arhitectură, vor fi închipuite, plănuite şi „întinse” în stradă. În ele, tineri voluntari ai Muzeului Ţăranului Român – studenţi, artişti, sociologi, etnologi, istorici şi alţii – pun în scenă acest Bucureşti cosmopolit, aşa cum l-au descoperit ei. Şcoliţi mai întâi de către specialiştii muzeului în tehnica interviului, istorie orală şi antropologie vizuală, voluntarii ne invită la taifas în cele 10 corturi pe o stradă în Bucureşti. Şi la o nedeie în Haţeg, unde ne întâlnim cu un alt proiect de dialog cultural.
Parteneri: Ordinul Arhitecţilor din România, Asociaţia Culturală Macondo, Clubul Ţăranului, Universitatea Bucureşti, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, SNSPA, Universitatea de Artă, UNATC Ion Luca Caragiale, Asociaţia Armenilor din România, Federaţia Comunităţii Evreieşti din România, Institutul Cultural Francez, Institutul Cultural Italian, Institutul Cultural Maghiar, Institutul Cultural German, Ambasada: Italiei, Franţei, Ungariei, Germaniei, Turciei, Centrul de Cercetări Rrome, Centrul Cultural al Amabasadei Elene, Comunitatea Bratsovo a Bulgarilor din România, Asociaţia Comunitatea Armeană din România, Asociaţia Societatea Culturală Aromână
Coordonator: Ana Maria IUGA – Muzeul Ţăranului Român (http://www.muzeultaranuluiroman.ro)
MEMORIE - DIALOGUL OMULUI CU PAMÂNTUL
Este cel mai vechi şi direct dialog. Pamântul ne lasă mesaje în pietre, munţi, văi, ape, animale şi plante. Noi îi răspundem numindu-le, creând legende, făurind unelte, meserii, case, poveşti şi teorii.
În fiecare loc din lume dialogul este la fel, dar tonul e altul. Am ales trei spaţii de dialog cu trei tonuri diferite şi ne-am propus să le ascultăm.
Ce au în comun Ţara Haţegului, Pays Dignois şi Châtaigneraie Limousine (Franţa)? Fiecare a reţinut memoriile trecutului înscrise în patrimoniul tangibil şi intangibil într-un fel propriu. Vă invităm să le descoperiţi în: Dublul limbaj al pietrelor, în Obiectele din Pământ şi în Harta identităţii locale, CoolTerra este partea mai jucăuşă a dialogului, aşa cul îl percep copiii, iar Terra et Fabula transpunerea lui în materiale educaţionale şi de promovare: suporturi de curs pentru şcoli, catalogul obiectelor, pliante, expoziţii.
Dublul limbaj al pietrelor vine din poveştile diferite pe care ni le pot spune acestea. Să luăm, de exemplu, piatra de ascuţit coasa: ea te duce cu gândul la fân, fâneaţă, flori, fluturi, la poveştile despre cosit. “Acum piatra de coasă se ia din târg dar înainte trebuia să fii meşter să o găseşti pe cea bună” ne spunea nea Costică din Răchitova. A lui e veche, de când era mai tânar şi a găsit-o singur, pe valea ce o ştie el bine. Piatra de coasă a lui nea Costică mai are şi altă poveste: este o gresie formată acum peste 80 de milioane de ani, in Marea Tethys, in vremea dinozaurilor, când Alpii şi Carpaţii abia începeau să se formeze.
În fiecare din cele trei ţări vor fi cautate câte 10 obiecte din piatră, împreună cu poveştile lor etnografice şi geologice. Vor fi in total 30 de obiecte, 60 de poveşti, mărturii ale celor ce le-au făurit sau le folosesc, o istorie “împietrită” a meseriilor tradiţionale, o imagine a diversităţii culturale şi mărturiile, de aproape un miliard de ani, despre evoluţia geologică a continentului nostru.
Obiecte din Pamânt. Cele 3 x 30 de obiecte şi poveştile lor vor fi prezentate în trei expoziţii simultane, ce se vor deschide în perioada 20 mai – 10 iunie, la Haţeg, Digne şi Châtaigneraie Limousine, în timpul Săptămânii Europene a Geoparcurilor. Fiecare partener va avea propria concepţie artistică şi propriul mod de utilizare ulterioară a obiectelor. Expoziţia din Haţeg va fi prezentă, în luna octombrie, la Muzeul Satului, din Bucureşti, împreună cu Harta de identitate locală şi reprezentanţi ai echipelor de elevi şi profesori de la şcolile partenere din Sântămăria Orlea şi Răchitova.
Harta identităţii locale constă în identificarea conexiunilor obiective şi subiective dintre elementele naturale şi cele de patrimoniu cultural material şi imaterial pentru teritoriul comunelor Sântămăria Orlea şi Răchitova. Harta cuprinde o interpretare combinată a reliefului, rocilor, toponimelor, plantelor şi animalelor, tipurilor de activităţi tradiţionale, construcţiilor, a istoriei familiilor şi a locurilor bune şi rele.
Plecând de la acest concept, propus de noi pentru România, cele doua teritorii franceze participante îl vor dezvolta, în viitoarele proiecte.
Rezultatele proiectului contribuie la celebrarea Anului Internaţional al Planetei Pământ şi vor fi promovate în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor şi Reţeaua Globală (UNESCO) a Geoparcurilor.
Parteneri: GAL Châtaigneraie Limousine (Franţa), Réserve Géologique de Haute Provence (Franţa), GAL Pays Dignois (Franţa), Şcoala Generală Sântămăria Orlea, Şcoala Generală Răchitova, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Asociaţia Intercomunală Ţara Haţegului, Muzeul Naţional al Satului "Dimitie Gusti", Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Muzeul Naţional de Geologie, Consiliul Judeţean Hunedoara, Inspectoratul Şcolar Hunedoara, European Geoparks Network, Global Geoparks Network (UNESCO),
Coordonator: Alexandru Andrăşanu, Centrul Geomedia – Facultatea de Geologie şi Geofizică, Universitatea din Bucureşti

MUZICA - CAFFE FESTIVAL

Desfăşurat în 2 faze, în mai şi în toamnă, sfârşitul lui septembrie începutul lui octombrie, Caffe Festival aduce împreună 20-30 muzicieni de jazz, blues şi muzică clasică, cu backgrounduri diferite, într-un spaţiu neconvenţional al dialogului intercultural.

Muzicienii sosiţi din 12 ţări au întâlniri interactive cu publicul din România sub forma concertelor, jam session-urilor, workshopuri, dezbaterilor şi discuţiilor deschise, un spatiu relaxant al improvizaţiei şi al schimburilor culturale.
Muzica este folosită ca vector de comunicare, ca factor de unitate în diversitatea culturilor care se întâlnesc în spaţiul non-conformist al Caffe Festivalului. Muzica desfiinţează orice barieră lingvistică, culturală şi de mentalitate, facilitând comunicarea şi înţelegerea. Caffe Festival încurajează dialogul dintre culturi şi construirea de noi canale de comunicare între ţările europene.
Pe o durată de 5 zile, publicul şi muzicienii locali sunt invitaţi să descopere puterea dialogului intercultural prin muzică, să-i înţeleagă potenţialul şi necesitatea într-o lume aflată într-o permanentă transformare, prin participarea la activităţile desfăşurate în Caffe Festival.
Caffe Festival este un spaţiu care promovează exprimarea liberă, individuală a fiecărei culturi. Muzicieni din diferite colţuri ale Europei se întâlnesc cu publicul român, în special cu tinerii pentru a-i învăţa că avem valori comune, dar şi că diversitatea culturală trebuie respectată.
Astfel, Caffe Festival poate fi definit ca un mix de evenimente gândit să apropie muzicienii de public într-un spaţiu inedit al interacţiunii şi al improvizaţiei. Între 8 şi 12 mai, Caffe Festival invită publicul să petreacă seri relaxante alături de prieteni sau de familie, în care să se bucure de evoluţii live, extraordinare, improvizaţie la scenă deschisă.
Caffe Festival este un spaţiu al diversităţii, al dialogului şi al interacţiunii destinat celor indrăgostiţi de muzică ! O experienţă interculturală ce nu trebuie ratată, o întâlnire spectaculoasă între culturi şi generaţii, între muzica imbracând forme individuale, originale şi publicul român.
Parteneri: Reţeaua Jeuneasses Musicales
Coordonator: Luigi Gagios, Jeuneasses Musicales (http://jmevents.ro)