"Arhitecți și contractori pentru un spațiu construit sustenabil. Noi roluri. Noi responsabilități”

Ce înseamnă sau ce ar putea însemna o schimbare, un nou rol al arhitectului, al contractorului, al fiecărui actor din industria construcțiilor? Care sunt provocările care planează asupra lumii construcțiilor? Cum este posibil să ai sustenabilite și profit în același timp? Cum pot arhitecții scăpa de presiunea profitului?  Cum trebuie să funcționeze corect triada contractor-arhitect-beneficiar?

Aceste teme care preocupă comunitatea arhitecților și a contractorilor, dar și societatea civilă, au fost trecute prin filtrul a peste 100 de arhitecți din 15 țări, în cadrul dezbaterii internaționale „Architects and Contractors for Sustainable Built Environment”. Evenimentul de elită a fost organizat în capitală, pe 10 noiembrie 2014, in cadrul Expoconferinței de arhitectură RIFF.  Iată ce provocări au fost lansate participanților de  Președintele Ordinului Arhitecților din România, arh. Șerban Țigănaș, unul dintre organizatori și totodată moderatorul dezbaterii.

Implicarea oamenilor în procesul de co-creare de valoare în arhitectură, sustenabilitatea clădirilor și eficiența energetică, provocări ce țin de creșterea calității locuirii, teme lansate în dezbatere. Luările de poziție în cadrul dezbaterii au fost variate și au conturat o lume a arhitectului plină de noi provocări, scenarii și ținte.

Organizată în premieră în România, dezbaterea a adus la masa discuțiilor, într-un format unic, star-arhitecți din 15 țări, alături de arhitecți români cu experiență și contractori.

Noii star-arhitecți, cei care s-au remarcat în ultimii ani prin faptul că lucrează după alte metode, adresează altfel problemele, de cele mai multe ori „botoom-up”, de cele mai multe ori implicând comunitățile, societățile, au lansat mesaje puternice în cadrul dezbaterii la care au participat arhitecți și contractori, oameni din industria construcțiilor din Polonia, Olanda, Danemarca, Marea Britanie, Israel, Italia, Islanda, Kuweit, Spania, Ungaria și România.

„Spargeți liniștea din sectorul construcțiilor, implicați oamenii din diferite sectoare în proiectele (n.r. de arhitectură) pentru că știința asupra ceea ce contează cu adevărat și cum stabilești ce este de valoare este diferită de la contractor, la investitor, la arhitect, la inginer. Dacă aceste lucruri nu sunt înțelese atunci nu veți atrage succesul și nu vă veți bucura de beneficii!”, acesta a fost mesajul principal lansat în cadrul dezbaterii de arh. Anders Saelan, invitat special RIFF 2014, câștigător al Premiului 'Mies van der Rohe' în 2013, cu proiectul „Harpa” din Islanda.

Sustenabilitatea clădirilor și eficiența energetică, teme-cheie ale dezbaterii

Arhitectul danez Anders Saelan  a împărtășit din experiența sa în ceea ce privește eficientizarea consumului energetic și sustenabilitate: „ Pentru a atrage o creștere progresivă în sectorul construcțiilor trebuie să introducem în munca noastră ideea de flexibilitate, soluții inovative. Un consultant ar trebui să îi spună unui investitor să nu aleagă, spre exemplu, cea mai ieftină podea pentru o clădire și să aleagă una pe care cel care se ocupă de proiect să o poată întreține pentru următorii 20 de ani, cât are contractul”, a precizat Saelan. Succesul unui proiect nu poate fi garantat doar de bani. „În Danemarca au decis să construiască 5 super-spitale în același timp și ulterior s-a aflat că acele costuri de finalizare a construcțiilor vor fi depășite în doar trei ani de zile de costurile operaționale”, a adăugat Saelan.

Rețelele sociale, din ce în ce mai prezente în relația arhitect-utilizator

Facebook și Twitter sunt din ce în ce mai prezente în viața arhitecților. Feedback-ul direct și rapid din partea utilizatorilor asupra proiectelor lor  poate funcționa ca o măsură de corecție. „Suntem din ce în ce mai conștienți în ultima vreme de impactul pe care îl au rețelele sociale, trebuie să înțelegem cum să le utilizăm mai bine și să conștientizăm schimbările pe care le pot aduce asupra mediului construit prin interacțiunea noastră cu oamenii pentru care construim proiectele”, a precizat arh. Richard Jobson, invitat special RIFF 2014. 

Design Engine Architects, reprezentat de acesta, a primit distincția „Biroul de Arhitectură al Anului 2014” iar cel mai recent proiect al lor, clădirea John Henry Brookes & Abercrombie a Universității Oxford Brooks fost desemnată Clădirea Anului 2014 RIBA Sud, precum şi proiectul câştigătoar la categoria „Sustainability Award 2014”. „Am realizat impactul rețelelor sociale și impactul pe care l-au avut clădirile din campusul Universității Oxford Brooks asupra vieții studenților în momentul lansării proiectului. Universitatea are peste 13.000 noi studenți la cursurile de zi, aceștia au postat mesaje în foarte scurt timp iar universitatea a monitorizat și analizat feedbackul întrucât are un departament online care se ocupă în mod special de acest lucru”.

Arhitecții trebuie să aducă procesul de co-creare la următorul nivel

„Rolul nostru va fi în viitor în a vedea arhitectura și urbanismul foarte mult ca un eveniment, și în ideea de a avea o legătură strânsă între social media și ceea ce înseamnă de fapt utilizatorul și aspirațiile lui. Altfel spus, trebuie să dezvoltăm într-un fel sau altul probabil sisteme și strategii care să fie cât se poate de flexibile, să fie de fapt scene ale unor evenimente care pot fi foarte spontane sau de lungă durată. Ideea de arhitect, urbanist, peisagist, dezvoltator, curator, începe să se topească într-un fel sau altul. Sunt câteva relații mentale care trebuie să ne preocupe: ce înseamnă beneficiul economic, beneficiul social, beneficiul cultural?”, a punctat arhitecta Maria Cuibuș.

În cadrul dezbaterii a fost evidențiat și un exemplu privind modul în care se raportează la dorințele și nevoile comunității un oraș care va fi Capitală Culturală Europeană în 2016- Wrocław, unde participarea cetățenilor, proiectele și noile trenduri în arhitectură sunt cheia mesajelor  lansate  de  curatori. „ Un nou rol al arhitectului poate fi acela de a găsi un al doilea sens proiectelor. Toate proiectele pe care încercăm să le anunțăm au în interior ca semnificație cuvântul „participare”. La începutul secolului 21 arhitectura nu ar trebui să fie un domeniu rezervat doar specialiștilor omnipotenți, care știu mai bine cum să creeze spații, ar trebui să includă oamenii pentru ca aceștia să participe la procesul de luare a deciziilor”, a explicat Arh. polonez Zbigniew Mackow, curatorul pe domeniul arhitectură, Wrocław — Capitală Culturală Europeană în 2016, președintele Consiliului Camerei Arhitecților din Silezia Inferioară. 

Gheorghe Pătrașcu, arhitectul-șef al capitalei: „Politicul din România nu conștientizează problemele acestea pe termen mediu și lung și cred că arhitecții nu ies suficient în față să sesizeze aceste probleme, nu există o viziune pe termen mediu și lung asupra dezvoltării. Cred că trebuie să aibă loc această „coborâre a arhitectului din turnul lui de fildeș”.

Tiberiu Andrioaiei,  Secretar General Patronatul Societăților în Construcții: „Suntem creativi, ne ajută și tehnologiile în acest sens însă inovația de valoare ar trebui să se reorienteze în acest moment în optimizare, randament, în acest spațiu trebuie să vorbim de o nouă poziționare a rolurilor celor 3 jucători în trepied: contractor-arhitect și beneficiar”.