Materiale, tehnici, procese, obiect, conexiuni, context, oameni, mister, energie. Acestea au fost doar câteva dintre temele abordate de către cei trei profesori ai Oslo School of Architecture and Design [AHO] în cadrul conferinţei care a avut loc joi, 6 noiembrie 2008, în sala Horia Bernea a Muzeului Ţăranului Român.
Lisbeth Funck (Suedia), Per Olaf Fjeld (Norvegia), Rolf Gerstlauer (Elveţia) au vorbit unui public numeros, invitat să urmărească prezentările lor. Cei peste 150 de studenţi, profesori şi specialişti în arhitectură au putut urmări timp de aproape cinci ore, trei prezentări pline de idei inovatoare şi aspecte constatate de specialişti în diferite locaţii din lume. Una dintre principalele lor preocupări este dezvoltarea şi susţinerea unor proiecte arhitecturale care să nu intre în conflict cu natura, dimpotrivă, să ajute la protejarea şi potenţarea ei.
Conferinţa a fost deschisă de Prof. Dr. Arh. Ana Maria Zahariade. Domnia sa a moderat discuţiile din cadrul acestui eveniment pe parcursul întregii conferinţe.
Prima prezentare din cadrul conferinţei a aparţinut lui Lisbeth Funck şi a avut ca teme principale fiinţa umană şi dezvoltarea durabilă în arhitectură. În introducerea sa a subliniat faptul că omenirea se află într-o perioadă de schimbări radicale datorate în mare parte populaţiei în creştere care consumă mai multe resurse decât are la dispoziţie planeta. Putem să ne schimbăm modul în care trăim? Lisbeth Funck încearcă să răspundă la această întrebare făcând analogii la cultura japoneză. Reşedinţa Katsura realizată la începutul secolului al XVII-lea în timpul Dinastiei Edo de prinţul Toshhihito împreună cu maestrul ceaiului şi arhitectul de grădini Kobori Enshu, este un exemplu foarte bun de arhitectură creată în armonie cu natura înconjurătoare. Japonia este locul în care ahitectura conlucrează în mod fericit cu natura. Venind cu exemple din poezie, arhitectură şi grafică, Lisbeth prezintă înţelesurile termenului japonez „MA”, care reprezintă a priori spaţiul dintre două elemente, note, măsuri, puncte. Conceptul este foarte important în arhitectura japoneză – clădirea în sine unifică tot spaţiul interior, iar atenţia nu ar trebui să fie pe structură, formă, ci pe spaţiul conţinut, cel ocupat de oameni, spaţiul dintre spaţii.
Per Olaf Fjeld, preşedinte al European Association for Architectural Education, a susţinut cea de a doua prezentare a conferinţei. El a abordat subiecte legate de folosirea eficientă a materialelor, precum şi teme legate de tehnici şi procese de construcţie moderne. În prezent, orice idee poate deveni realitate în arhitectură. Combinaţia de polimeri sintetici şi proiectarea pe computer face ca orice formă să devină posibil de realizat. Pericolul este însă acela ca obiectul de arhitectură să devină impersonal, forma conducând astfel conţinutul. Arhitectura ar trebui să fie percepută mai degrabă ca un câmp activ de energie decât ca o înlănţuire de spaţii izolate, activate de o compoziţie formală. Arhitectura devine o matrice care transformă, modelează, mediază conexiunile între spaţiu si utilizatorul acestuia.
Obiectul de arhitectură şi contextul acestuia, conexiunile între spaţiul construit şi mediul înconjurător au fost principalele subiecte ale prezentarii lui Rolf Gerstlauer. Arhitectul elveţian a fost inspirat de impactul pe care trei mari oraşe ale lumii l-a avut asupra sa: Tokio, New York şi Beijing. Un mix între schiţe, fotografie şi materiale filmate ne-au purtat pentru 45 de minute prin cele trei mari metropole: New York ca oraş depăşit, incapabil să ţină pasul cu inovaţia, dar oferind un context familiar, neschimbat; Tokyo cu infrastructura sa riguroasă, artificială, lipsită de perspectivă dar funcţională şi Beijing, organic şi poetic, un sistem autogenerativ având ca şi catalizator oamenii.
„ARCHITECTURE AS AWARENESS IN TIME” [Conştientizarea la timp în arhitectură] a fost un eveniment organizat de VELUX. Compania s-a implicat activ în ediţia 2008 a Bienalei de Arhitectură Bucureşti. Pe lângă invitaţia lansată celor trei arhitecţi din Oslo, VELUX şi-a făcut simţită prezenţa la bienală şi cu alte două proiecte: expoziţia B3 LIGHT MACHINES şi instalaţia interactivă DAYLIGHT LABORATORY.
La încheierea conferinţei de la Muzeul Ţăranului Român, doamna Prof. Dr. Arh. Ana Maria Zahariade, laureată a premiului Herder în anul 2003, a declarat: „Pentru mine a fost o plăcere să fiu implicată în acest eveniment. Găsesc că această iniţiativă a companiei VELUX este foarte lăudabilă şi profitabilă pentru profesioniştii români”.
Pe lângă conferinţe de arhitectură şi concursuri pentru studenţii arhitecţi, VELUX, în asociere cu alte companii, creează tipologii de locuinţe pasive. Soltag - pentru ţările nordice şi Atika - pentru cele mediteraneene au fost deja realizate, în prezent noua viziune pentru viitor fiind „Model Home 2020”.
http://www.velux.com/About_Velux/News/Model+Home+2020.htm
www.soltag.net
www.velux.com/atika
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu